Rumunka z Mołdawii pisząca po polsku recenzję polskiej książki o Mołdawii

Calus Kamil Mołdawia
Okładka: czarne.com.pl

 

Tekst: Ana Popa.

Opowiadać o Republice Mołdawii to nielekkie zadanie. Niby taki mały i młody kraj, ale z tak zawiłą historią i tak złożonymi problemami, że można się nieźle pogubić. Podziwiam więc Kamila Całusa za podjęcie się takiego wyzwania. Ta praca to rzetelna monografia o Mołdawii. Książka zawdzięcza swoją wnikliwość całej dekadzie badań i wyjazdów autora, oraz szczeremu i długotrwałemu zainteresowaniu Mołdawią, które pozwoliły mu napisać gruntownie na ten temat. Większość książki skupia się na współczesnej sytuacji politycznej, społecznej i gospodarczej tego kraju, ale z odpowiednim, skondensowanym kontekstem historycznym. Autor sięga do decydujących wydarzeń z poprzednich dekad i wieków, które kształtowały rozumienie świata Mołdawian i udaje mu się poukładać skrawki poszarpanej i pogmatwanej historii tak, aby niezaznajomiony z tym tematem czytelnik miał dość pełny i klarowny obraz. Książkę się czyta przyjemnie i lekko, a narracja jest płynna i spójna, pomimo dużej ilości informacji.

Citește în continuare „Rumunka z Mołdawii pisząca po polsku recenzję polskiej książki o Mołdawii”

Zatknąć na twarzy sierp/ w uchu młot

Image

Odkąd upadł Związek Radziecki i do ∞. Nie, nie chciałem powiedzieć ∞. Chciałem powiedzieć do Mołdawii. Ten ∞ to przypadkowo mi się wpisał. Po raz pierwszy w życiu takie coś. Nacisnąłem niechcący kombinacje jakichś klawiszy. Ale tutaj, w tekście o po(h)ematach Gellu Nauma ∞ akurat ma sens. Wiersze Nauma są bowiem wpadaniem do ∞. Czyli, jak upadł Związek Radziecki i granica pomiędzy Mołdawią a Rumunią stała się bardziej przepuszczająca, z Rumunii do Mołdawii zaczęła wpływać fala książek w języku rumuńskim drukowanym znakami łacińskimi, a ludzie, broniąc wszystkiego nowego, przestali czytać. Wszyscy przyzwyczajeni byli do czytania w cyrylicy. A tutaj nagle wszystkie pisma, czasopisma, ulotki, napisy w alfabecie łacińskim. Łacińskie litery rozumieli tylko ci, którzy znali się na zachodnich językach obcych – francuskim, angielskim, niemieckim, hiszpańskim, włoskim, itp. Nauczycielki, które starały się kochać swoich uczniów, kulawo, bo też niezbyt się orientowały w nowych literach, zaczęły uczyć dzieci według wydrukowanych w Rumunii nowych, ale tak naprawdę, starych podręczników. Dzieci w szkołach zaczęły się uczyć nowej piśmienności i nieźle im szło.

Citește în continuare „Zatknąć na twarzy sierp/ w uchu młot”

When I Get Like That, Just Shoot Me

Bogna Aszerach_assisted dying
imagine: Bogna Aszerach

by  Katherine Atkinson-Digby

 

Have you ever uttered this phrase after visiting an elderly, incapacitated relative?  The sight of a formerly vibrant, articulate, energetic person confined to a hospital bed, immobile, non-verbal and drooling, is enough to make many of us wish for an expedited death.

Citește în continuare „When I Get Like That, Just Shoot Me”

Eu ținmintesc. Noi ținmintim.

pjimage

Dacă aud un deputat PiS zicând „anarhizarea vieții publice”, mă bucur. Asta înseamnă că cunoaște sensul acestor termeni.

Tomaș Iahimăk/ Emisiunea „Szkło kontaktowe/ Lentilele”, Ediția din 7 August, 2018. 

Modernismul ar fi avut o mare vânătaie sub ochi. […] Urâțenia patrimoniului său futurist-fascist ar fi fost expusă.

Nikolson Băiker/ „Antologistul”

 

Citește în continuare „Eu ținmintesc. Noi ținmintim.”

Deputata diasporei Galina Sajin: Toate ideile PAS sunt orientate spre măsuri sociale

Screen Shot 2020-01-09 at 16.09.04
Imagine: Ana Calinici.

 

Teodor Ajder: Stimată doamnă, în primul rând țin să vă mulțumesc că ați acceptat să-mi acordați acest interviu. Trebuința de a discuta cu dumneavoastră este poate predeterminată de dorința de a vă cunoaște mai bine. Alături de Dumitru Alaiba și Gheorghii Para sunteți o deputată a diasporei, orice ar însemna acest lucru. Sunt poziții în premieră pentru Parlamentul Republicii Moldova și care probabil vor dispărea odată cu următoarele alegeri. V-am votat știind foarte puține despre dumneavoastră. Profilurile candidaților pentru Parlamentarele noi au fost prezentate destul de lapidar sau n-am știut eu să caut bine. Se știa doar că locuiți peste hotare de circa 13 ani, că sunteți din Anenii Noi, că sunteți candidata PAS, că sunteți asistentă familială, că aveați un salariu de 1200 de euro. Presupun că mai mulți alegători și alegătoare s-au trezit într-o situație similară de incertitudine când au început să analizeze profilurile candidatelor și candidaților.  Cum s-a întâmplat că ați decis să vă implicați activ în politică? Citește în continuare „Deputata diasporei Galina Sajin: Toate ideile PAS sunt orientate spre măsuri sociale”

Visul Telenațional. O națiune care se poate experimenta de la distanță

Crunțeanu Beniamin Boar
Autor imagine: Beniamin Boar.

Teodor Ajder: Cu puțin timp înainte de demararea proiectului „Telenational Dream/ Visul Telenațional”*, prezentat în toamna lui 2016 la cinematograful Iluzjion din Varșovia, ai postat pe Facebook un portret pe care ți l-a făcut Beniamin Boar. Ai însoțit imaginea de următorul text: ”Emigrantă româncă își pictează fața în culorile luptătoarelor indigene după publicarea rezultatului referendumului Brexit” (traducere proprie din limba engleză). Poți să-mi dai mai multe detalii?

Citește în continuare „Visul Telenațional. O națiune care se poate experimenta de la distanță”

Jak Rumuni wyglądają w polskiej wyobraźni kolektywnej

  large_dwie_twarze_Ioany

Joana, bohaterka powieści „Dwie twarze Joany” Katarzyny Archimowicz, to młoda kobieta urodzona w Rumunii, nad Morzem Czarnym. Jej babka była Polką, która w młodości została wygnana z rodzinnej wioski podczas okupacji hitlerowskiej. Joana przyjeżdża do Polski do pracy. Jest bardzo poważna i pracowita. Zakochuje się w bogatym polskim stoczniowcu z Gdyni.

Citește în continuare „Jak Rumuni wyglądają w polskiej wyobraźni kolektywnej”

Cum arată românii în imaginarul colectiv polonez?

large_dwie_twarze_Ioany

Romanul „Două fețe ale Ioanei” semnat de Katarzyna Archimowicz (Katajâna Arhimovici) are ca personaj principal pe Ioana, o tânără născută în România lângă Marea Neagră. Bunica ei era poloneza, A fost alungată în tinerețe din satul ei de baștină, pe vremea ocupatiei naziste.

Citește în continuare „Cum arată românii în imaginarul colectiv polonez?”

An Awakening of the Nationalist Pole

 

IMG_8397
„Run! Course for beginners in escaping”, author – Artur Pałyga, director – Alicja Borkowska, at Powszechny Theatre, photo – Teo Ajder

Alan James: The theatre’s website didn’t mention anything about subtitles so I didn’t spread the word. It turns out the play that I would translate as „Run!  A flight course for beginners” [Uchodź! – kurs uciekania dla początkujących.”] at the Teatr Powszechny did have English subtitles. The actors included a small group of Iranian immigrants to Poland and Polish actors.

Citește în continuare „An Awakening of the Nationalist Pole”

Those Invisible Bricks

avant

Besides the fact that Reclaimed Avant-garde: Spaces and Stages of Avant-Garde Theatre in Central-Eastern Europe is a nicely designed publication, a wonderful object and an extraordinary valuable resource for theatre and art historians, especially for those interested in the European avant-garde, one could think of the texts included in this anthology as a concept for a stage design. Not in the least, due to the fact that revolutionary stagecraft is one of the main themes of this anthology. 

Citește în continuare „Those Invisible Bricks”

Expoziția artistelor noupoloneze care locuiesc în Străinia

De când cele mai interesante lucrări de artă în Polonia sunt lucrate de nouvenite? Nu sunt sigur în ce moment s-a produs acest solstițiu, dar în această expoziție… se poate vedea că este deja un fapt împlinit. Cea mai interesantă artă nouă și opera celor mai interesante nouvenite încep să fie sinonime.

/Parafrazare din Cum sângerează artistele de Stah Șabuovski, Pșekroi/

Neon în noul spațiu al Bienalei Varșovia, Marszalkowska 34/50. Varșovia. Imagine: B.A.

Citește în continuare „Expoziția artistelor noupoloneze care locuiesc în Străinia”

Dividendul meu din scris este (…) să împart: frică, ură, amintire…

Interviu cu scriitoarea Tatiana  Țîbuleac 

 

FB_IMG_1570194943991

  Sursă foto : https://www.facebook.com/tatiana.tibuleac

Vara a început pentru mine cu romanul Vara în care mama a avut ochii verzi. Cum mi se întâmplă de multe ori, cartea asta a venit nici prea devreme, nici prea târziu. Coincidența e cu atât mai surprinzătoare, cu cât personajul central al romanului e un tânăr de origine poloneză, copil de migranți. Ați avut vreodată sentimentul că un roman v-a fost dedicat? Ei bine, ăsta e sentimentul pe care l-am avut citindu-l. Deși, nici pe departe un tratat de psihologie, mi-a turnat balsam pe suflet și lumină asupra unui om pe care am încercat să îl înțeleg de ani de zile și nu izbuteam. Autoarea a reușit printr-un minuțios exercițiu de analiză psihologică a personajului central să mă elibereze. Citește în continuare „Dividendul meu din scris este (…) să împart: frică, ură, amintire…”

A aplauda sau nu a aplauda? Asta-i întrebarea.

IMG-6682
Remus Azoiței și Eduard Stan, Duo recital, 19 iunie, 2019, Varșovia, Sala de bal a Palatului Regal.

Am tot audiat ieri dimineață „Sonata pentru vioară și piano, No. 3, în A minor op. 25” de George Enescu. Iutubul oferă câteva versiuni. Prima, pe care mi-a sugerat-o e chiar una în interpretarea compozitorului însuși, la vioară, iar la pian e Dinu Lipatti. Fișierul audio e o copie a unei înregistrări originale din 1943. Ascultam ba mai atent, ba mă rătăceam printre note. (De ce sunt două litere t în numele Lipatti? De unde acest iz străin? În biografiile online numele părinților lui Dinu Lipatti nu sunt pomenite. Am aflat, în schimb, că a fost nepot de botez al lui Enescu.)

Citește în continuare „A aplauda sau nu a aplauda? Asta-i întrebarea.”

LIBERTATEA e dreptul unui antreprenor de a goni juvenil în viteză maximă între punctul A și punctul B

Avem o situație de criză. Se pare că toată lumea bună a ajuns conștientă și vorbește despre asta. Nu, nu e doar încă o memă ce dă târcoale pe rețele de socializare. În măsura în care situația are efecte reale e cât se poate de palpabilă, altfel, de ce ar fi atâția antreprenori de acord că ne-am trezit într-o astfel de situație? Nu știm exact ce anume s-a întâmplat și când anume s-a întâmplat dar e clar că avem nevoie de restabilirea ordinii și a disciplinei, iar soluția constă în abandonarea statului risipitor și modelarea lui pe baze antreprenoriale. Aducerea unui CEO la conducere, de preferință tehnocrat, care să aibă sub control bugetul, politica și angajații, dar mai ales AUTOSTRĂZILE, ar rezolva rapid problema. Primele trei nu pot rămâne pe mâna politicienilor pentru că ultima e prioritate absolută. Trebuie să înțelegem că LIBERTATEA e dreptul unui antreprenor de a goni juvenil în viteză maximă între punctul A și punctul B. Libertatea nu este prea compatibilă cu regulile democrației, cu alegeri în care oricine poate vota, și cu partide politice, dar CRIZA se poate totuși rezolva ușor, fără întârzierile și echivocul acestor inconveniente. Soluția a la Mencius Moldbug este protestul de 15 minute pentru conștientizarea nevoii de a avea autostrăzi, dar mai ales pentru responsabilizare și guvernare de tip SRL, poate și cu un fel de Steve Jobs autocrat în fruntea țării. Steve Jobs, pentru că amestecul de beton și nisip bituminos ne va propulsa direct în viitor, și deoarece dacă acolo sus nu avem o corporație care să mărească ROI, guvernarea este doar o sursă de corupție. Citește în continuare „LIBERTATEA e dreptul unui antreprenor de a goni juvenil în viteză maximă între punctul A și punctul B”

Ca la mama acasă

De cele mai multe ori, ceea ce ne lipsește când ne aflăm în emigrare e bucătăria tradițională, cea ca la mama acasă, sau ca la bunica. Spre norocul celor stabiliți în Varșovia, ne putem delecta cu bucate tradiționale moldovenești pe îndelete la Veranda, restaurantul Nikăi Lazăr, o femeie frumoasă care găteşte şi citeşte cu suflet şi cu care am avut ocazia să povestim: Citește în continuare „Ca la mama acasă”

Diaspora cu pașapoartele expirate își revendică dreptul de vot?

Teodor Ajder:

Bună, Dumitrița. Te-am văzut în treacăt la secția de vot din Varșovia, când ai venit în fugă să votezi. Ai intrat în incinta Ambasadei, dar ai ieșit în nici 2-3 minute. Ce s-a întâmplat?

fbt
Arhiva personală: Dumitrița Szajcik Bobina

Citește în continuare „Diaspora cu pașapoartele expirate își revendică dreptul de vot?”

Zwykłość i niezwykłość kraju nieuznanego

large_naddniestrze_okladka

Autorka recenzji: Ana M. Popa  

        Bardzo często, po tym, gdy ktoś dowiaduje się, że jestem z Mołdawii, robi wielkie oczy i zadaje pytanie – A jak tam jest z tą nieuznaną republiką? Jak ona się nazywa? Naddniestrze? – Niewątpliwie, Mołdawia jest ciekawa dla Polaków i innych obcokrajowców, między innymi z powodu tego niewielkiego, enigmatycznego skrawka ziemi, który często dla samych Mołdawian nie stanowi obiektu zainteresowania. Teraz moim ciekawskim rozmówcom będę mogła polecić Naddniestrze. Terror tożsamości Piotra Oleksy-ego, bo to rzetelna i wartościowa odpowiedź na większość ich pytań o tym mało znanym i na swój sposób egzotycznym miejscu.

Citește în continuare „Zwykłość i niezwykłość kraju nieuznanego”

Parlamentarele de azbest

screen shot 2018-12-22 at 09.26.21
Casa nouă cu acoperiș de azbest oferită unei familii nevoiașe în cadrul Galei Fundației „Edelweiss”. Sursa: Publika.md

Câți dintre dumneavoastră, dragi cititori, înțeleg bine ce înseamnă acest vot mixt prin care se va alege următorul parlament al R. Moldova în 24 Februarie? Cert e că sistemul de vot s-a complicat mult. Mulți dintre noi nu îl înțeleg prea bine. Credeți că schimbarea sistemului de vot l-a făcut mai echitabil în comparație cu scrutinul universal anterior? Care ar fi argumentele? Ați încercat să vi le enumerați? Sau poate credeți că această schimbare pripită a felului în care va avea loc scrutinul pentru Parlament a fost o reformă nedemocratică, dacă nu ilegală, menită să sporească șansele Partidului Democrat, actualmente la guvernare, de a rămâne la putere?

Citește în continuare „Parlamentarele de azbest”

In memoriam: Paweł Adamowicz – Paveu Adamovici – Primar al Gdaniskului

pawel adamowicz images paveu adamovici

Paveu Adamovici, primarul Gdaniskului, primarul răzvrătit și protestatar, nu mai trăiește. În 14 ianuarie, într-un act terorist, acesta a fost înjunghiat pe scenă, în finala unui extraordinar maraton național de binefacere organizat de WOSP (Marea Orchestră a Ajutorului de Sărbătoare). Primarul a decedat la spital, unde a fost transportat după atac, și unde o echipă de chirurgi au încercat să-i salveze viața prin mai multe intervenții chirurgicale care au durat câteva ore.

Citește în continuare „In memoriam: Paweł Adamowicz – Paveu Adamovici – Primar al Gdaniskului”

Diaspora la protestele de pe 10 august: Gabriela Mirescu (39 de ani, Elvetia)

O poza veche de familie

de Gabriela Mirescu

Am venit special din Elveția la București pentru că eu cred că noi, romanii, avem nevoie mai mult decât oricând să ne regăsim, sa fim împreună.

E adevărat că ne confruntam cu probleme sufocante – corupție endemică, incompetență frapantă în funcții importante ale statului sau lipsa unei infrastructuri adaptate vremurilor.

Citește în continuare „Diaspora la protestele de pe 10 august: Gabriela Mirescu (39 de ani, Elvetia)”

Diaspora la protestele de pe 10 august: Ioana Banach (31 de ani, Bruxelles)

Incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 
Text de: Ioana Banach
For nearly two years, I have been following from Brussels, where I live and work, the worrisome developments on the Romanian political scene. Since it came to power at the end of 2016 the ruling Social Democrat party has been manoeuvring judiciary institutions and striving to change the country’s anti-corruption laws to serve its leaders. The party’s leader, Liviu Dragnea, has been unable to serve as prime minister due to a vote-rigging conviction (he received a two-year suspended sentence, but the decision was not final).

Citește în continuare „Diaspora la protestele de pe 10 august: Ioana Banach (31 de ani, Bruxelles)”

Diaspora la protestele de pe 10 august: Aly Elsiddig

Incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text: Aly Elsiddig

Am ajuns în piață la ora 17 vineri împreună cu Vlad si două Daniele venite din Ungaria și Suedia. În metrou deja aflasem că se folosiseră gaze lacrimogene. Erau cam 3-4 mii de oameni în acel moment, adică puțini, îi puteai cuprinde pe toti cu privirea și era clar că nu era nimeni de la galerii. Perimetrul era înconjurat cu garduri și mai mic decât la alte manifestații în ciuda faptului că erau așteptați sute de mii de oameni. A fost prima mirare.

Citește în continuare „Diaspora la protestele de pe 10 august: Aly Elsiddig”

Diaspora la protestele din 10 august: Laura Ghibu Ventimiglia (46 ani, Suedia)

Incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text de: Laura Ghibu Ventimiglia

Speranța era sa cada guvernul asta penibil care ne face și viața noastră in strainatate dificila. Sa spui ca ești roman și sa se rada de tine gândindu-se la cum e reprezentata țara ta sau in ce hal arată, e ceva ce nu pot tolera. Eu vroiam sa arat ca sunt unita in cuget și simțiri cu acea parte a țării care vrea progresul României.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Laura Ghibu Ventimiglia (46 ani, Suedia)”

Diaspora la protestele din 10 august: Andrei Bogdan Sterescu (22 de ani, Franta)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text de: Andrei Bogdan Sterescu

Am 22 de ani si am plecat din Romania acum 3 ani ca student in Franta la Sciences Po Paris. Am crescut intr-un oras de provincie fara prea multe posibilitati si prospectul de a pleca in afara parea singura sansa de a face ceva semnificativ. Am petrecut un an si-n UK ca student de schimb si acum incep masterul inapoi in Franța.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Andrei Bogdan Sterescu (22 de ani, Franta)”

Diaspora la protestele din 10 august: Dana Hering (48 de ani, Suedia)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text de: Dana Hering

Trăiesc în Suedia de șase ani. Implicarea mea in politica romaneasca, motorul meu este pe de o parte, faptul ca fiu-meu si multi alti tineri din generatia lui, scoliti prin vest, dar nu numai ei vor sa se intoarca si nu prea au cum intr-o tara condusa de un guvern mediocru, agramat si fara viziune si de o mana de penali corupti.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Dana Hering (48 de ani, Suedia)”

Diaspora la protestele din 10 august: Tudor Barbarosie (40 de ani, Anglia)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text de: Tudor Barbarosie

I left Romania on July 7th, 2018. The day I booked my flight to the UK, I also booked a return flight for August 9th. There was already a lot of talk on Facebook about „diaspora’s” protest on August 10th, and I felt I had to be there.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Tudor Barbarosie (40 de ani, Anglia)”

Diaspora la protestele din 10 august: Alexandru (27 de ani, Anglia)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Text de: Alexandru

Salut! M-am gândit ceva dacă ar fi ok să spun și eu cum a fost protestul meu sau ar fi bine să uit. Am decis că vreau să îl știe și altă lume, deși sunt sigur că nu mai există îndoială de abuz al jandarmeriei.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Alexandru (27 de ani, Anglia)”

Diaspora la protestele din 10 august: AL (41 de ani, Bruxelles)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Al doilea text: A.L.

I wouldn’t focus entirely on the diaspora for the events of the week-end. We are all Romanian citizens and by what happened on Friday the entire country was harmed in ways that are still difficult to assess.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: AL (41 de ani, Bruxelles)”

Diaspora la protestele din 10 august: Iris Barbulescu (30 de ani, Suedia)

Incepand de acum, incarcam cateva texte scrise, in romana sau engleza, de membri ai diasporei care au participat la Bucuresti la protestul de pe 10 august. 

Primul text: de Iris Barbulescu.

Friday has been a scary, intense ride. I had the privilege to be in the “Children’s” area when they’ve barged in with horses and threw tear gas in a constant fire.

Citește în continuare „Diaspora la protestele din 10 august: Iris Barbulescu (30 de ani, Suedia)”

Przestrzeń, w której sztuka może nie posiadać obiektu

IMG_2929.JPG

Artyści z ukraińskiej grupy „Open Place / Otwarte Miejsce” (Julia Kosterieva i Jurij Kruchak) opowiadają Teodorowi Ajderowi o stworzeniu warsztatu poetycko-graficznego, który odbył się w ramach wystawy „Gotong Royong”. Warszat ten służył jednocześnie jako miejsce spotkań, dyskusji i wspólnej pracy. To performatywno-poetyckie wydarzenie miało miejsce w Centrum Sztuki Współczesnej Zamek Ujazdowski podczas pobytu ukraińskich artystów w Warszawie i ich współpracy ze społecznościami migrantów z Ukrainy i Białorusi.

Citește în continuare „Przestrzeń, w której sztuka może nie posiadać obiektu”

Când o puștoaică de 8 ani vrea să voteze președintele

81mmLpc7R4L._SL1500_Swing Vote, adică votul care poate balansa o întreagă luptă electorală, filmat în 2008, (regia Joshua Michael Stern),  îl are în prim plan pe Bud (Kevin Costner), care încearcă să fie un tată cât se poate de bun pentru fiica sa foarte isteață și agilă, Mollie (Madelinne Carroll). Mollie e cea care declanșează intriga unei povești despre alegeri, politică și simț civic. La cei 8 ani ai săi fiind o persoană cu un simț de răspundere foarte ridicat pentru vârsta ei, încearcă să își convingă tatăl că votul e un drept și trebuie exercitat, pentru că a fost un bun câștigat de predecesorii Americii moderne. În ziua prezidențialelor îi dă întâlnire tatălui lângă secția de votare. Dar intervine ceva neprevăzut, Bud este concediat. Asta schimbă cu totul datele poveștii. Mollie încearcă să voteze (ilegal) în locul lui, dar o pană de curent îi blochează votul și declanșează o eroare în sistem.

Citește în continuare „Când o puștoaică de 8 ani vrea să voteze președintele”

Cum a alungat Doina Lavric dracii din Ambasada României de Mărțișor

IMG_3883

În dimineața zilei de unu martie, 2018, bându-mi cafeaua și desenându-mi în gând în culori și acorduri iridescente și îmbelșugate concertul Doiniei Lavric, care avea să se întâmple în acea seară la Ambasada României din Varșovia, intrasem pe peretele meu de pe FB, unde, Ingeborga Janikowska-Lipszyc tocmai și-a întrebat amicii:

– Care-i treaba cu steagurile de pe autobuzele ZTM: (Agenția de Transport Public din Varșovia (ZTM) onorează blestemații?

Ce? Poftim? Ce au blestemații cu Mărțișorul? – m-am întrebat atunci nedumerit.

Citește în continuare „Cum a alungat Doina Lavric dracii din Ambasada României de Mărțișor”

#CocostârciînRețea #PuterePolitică

Reflecții asupra unei revoluții în plină desfășurare…

IMG_3819
Imagini: fotoreportaj de Bogdana Așerah de la expoziția Aparent o fată puternică, iar în interior abia de se mai ține lokal_30, Varșovia, deschisă până în 14 aprilie 2018.

Olga Corochii: Draga mea, anul a început în forță pentru feminism. A fost impresionant să vezi cum în semn de solidaritate cu mișcarea #MeToo, toate doamnele venite la ceremonia Golden Globes au purtat ținute de culoare neagră, iar domnii aveau la piept insigne cu inscripția: Time’s up (E timpul). 

Citește în continuare „#CocostârciînRețea #PuterePolitică”

Românii din durerea Rusiei

Ne-am bucurat mult să primim din partea ICR Varșovia un exemplar al revistei Karta 93. În primul rând ne-a surprins coperta – un poster în spirit socialist-realist, executat de Veniamin Briskin, campion mondial al genului – medaliat cu aur în 1970 la festivalul „Satira în lupta pentru pace”. Posterul, probabil lucrat în perioada de glorie a artistului, anii 70 ai sec. trecut, reprezintă pe un fundat alb, un fierar, în nuanțe de roșu, care se pregătește să lovească cu un ciocan masiv un lanț gros, deja crăpat, de culoare neagră, aflat la picioarele sale. Fierarul e înconjurată de stele roșii, mari, cu cinci colțuri, pe care sunt scrise cu majuscule albe de tipar – socialism, democrație, pace. Pe pieptul fierarului e însemnat în alb anul – 1917.

Karta coperta

Citește în continuare „Românii din durerea Rusiei”

Lekcja języka rumuńskiego jako dzieło sztuki

IMG_3630

Już od prawie dwóch miesięcy w warszawskim Centrum Sztuki Współczesnej Zamek Ujazdowski można oglądać wystawę Gotong Royong. Rzeczy, które robimy razem , której kuratorami są Marianna Dobkowska i Krzysztof Łukomski. Z małego katalogu wystawy dowiadujemy się, iż w budowaniu tego zbiorowego wydarzenia wzięło udział kilkaset osób – artystów, kuratorów, pisarzy, działaczy społecznych, oraz pracowników niekoniecznie działających w dziedzinie sztuki. Podejrzewam, że i tak nie wszystkich nazwiska tam się znalazły, bo cały czas sporo rzeczy się dzieje wokół tego wydarzenia artystycznego. Wystawa miała się zakończyć na początku tego miesiąca, ale została przedłużona do 28 stycznia, ku naszej radości, grupy inicjatywnej zajmującej się organizowaniem kursów języka rumuńskiego dla młodych Warszawiaków oraz dzieci tymczasowo mieszkających w Warszawie, dla których język ten jest ojczysty. Skąd ta nasza radość?

Citește în continuare „Lekcja języka rumuńskiego jako dzieło sztuki”

Ora de limbă română, ca operă de artă contemporană

IMG_3643

Până în 28 ianuarie, În Centrul de Artă contemporană Castelul Ujazdowski, din Varșovia se desfășoară expoziția Gotong Royong. Lucruri pe care le facem împreună (curatori Marianna Dobkowska și Krzysztof Łukomski).  Din pliantul expoziției aflăm că la crearea evenimentului au participat câteva sute de artiști, curatori, scriitori, activiști, colective de creație, dar și muncitori care nu activează neapărat în câmpul artelor. Expoziția trebuia să se încheie în prima săptămână a lunii ianuarie, dar, iată că aceasta a fost prelungită până în 28 ianuarie, spre bucuria noastră, a grupului de inițiativă din spatele șirului de cursuri de limbă română pregătit pentru copiii stabiliți în Varșovia, ai căror limbă maternă e româna. De ce spre bucuria noastră?

Citește în continuare „Ora de limbă română, ca operă de artă contemporană”

Jakub Majmurek: Un loc pentru ceva nou în politica poloneză.

Jakub Majmurek_Teodor Ajder

de Jakub Majmurek

 

După reconstrucția guvernului, PiS și-a schimbat imaginea. De la revoluționară la una tehnocratică, de la popular-național-catolică la una de clasă de mijloc. Prima-ministră, care se pricepea să vorbească pre limba locuitorilor orașelor mici și ascultătorilor Radio Maryja, a fost înlocuită de un fost președinte de bancă, care se simte confortabil la recepțiile cu caracter economic și internațional.

Citește în continuare „Jakub Majmurek: Un loc pentru ceva nou în politica poloneză.”

Fotoreportaj: În Varșovia au demarat cursurile de limbă română pentru copiii din diasporă

IMG_3245
Che, chi, ce, ci, ghe, ghi, ge, gi – prima lecție de limbă română.

În ziua de sâmbătă, 25 Noiembrie 2017, între orele 14.00 și 18.00, Ambasadei Republicii Moldova în Varșovia a binevoit să găzduiască primul curs de limbă română destinat copiilor din Diasporă. Micuții, cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, împărțiți în două grupe, s-au bucurat de cântecul limbii noastre, dăscăliți fiind de către doamna profesoară Ioana Cotos.

Citește în continuare „Fotoreportaj: În Varșovia au demarat cursurile de limbă română pentru copiii din diasporă”