Medicii rezidenți polonezi în greva foamei

greva foamei -mediciPL.jpg

 

de Claudia Ciobanu

Doctorii rezidenți din Polonia sunt în greva foamei de peste 300 de ore, mai mult de 12 zile. Cer mai multe fonduri pentru sănătate, pentru că vor să-și facă meseria acasă la ei, în Polonia, dar în condiții decente.

Citește în continuare „Medicii rezidenți polonezi în greva foamei”

Anunțuri

Scurt sumar al situatiei din Polonia

-azi noapte a avut loc o escalare importanta a conflictului dintre putere (partidul ultra-nationalist PiS) si cetateni; in cursul noptii, oamenii au blocat iesirile din parlament, inchizandu-i acolo pe parlamentarii PiS, pana cand politia a indepartat protestatarii in orele diminetii (au fost incidente de brutalitate din partea politiei, unele documentate de fotografi si camere video, insa mai asteptam un raport mai clar) Citește în continuare „Scurt sumar al situatiei din Polonia”

Imigrantul, ca un copil

lost-child

Când m-am mutat în Polonia acum patru ani, am redevenit, peste noapte, copil.

Aveam 29 de ani, eram adultă de-a binelea și aveam multă experiență cu trăitul în străinătate. Și totuși, parașutată într-o țară a cărei limbă nu o vorbeam, simțind că trebuie să mă integrez neapărat pentru că știam că voi rămâne pe termen nedeterminat, m-am reîntors la acei primi ani primitivi și nevolnici. Fără însă a recupera lipsa de griji și bucuria simplă a copilăriei. Citește în continuare „Imigrantul, ca un copil”

Refugiați din alte vremuri – bucovinenii din România

“Bucovinenii refugiaţi trăiesc cu ţara tinereţii lor în suflet, unii chiar fac din asta o obsesie dureroasă şi atotcuprinzătoare. (…) Pentru toţi, fără excepţie, amintirea copilăriei, tinereţii, şcolii, a localităţilor natale, a naturii locului, a familiilor numeroase, crescute în spiritul cinstei, muncii fără preget, credinţei în dreptate şi Dumnezeu, este imaginea paradisului pierdut. În sufletul fiecăruia Bucovina părăsită este o icoană de neatins şi izvor de energie morală pentru întreaga viață.”mircea ivanoiu oameni

 

Citește în continuare „Refugiați din alte vremuri – bucovinenii din România”

Dar pe noi cine ne apără? (Editorial nr. 2 al revistei)

În așteptatea numărului 2 al revistei noastre, vă prezentăm anticipat editorialul cu care se va deschide revista.

La răsăritul numărului doi al Mămăligii de Varșovia ne întrebăm aici în redacție, cam cine ne apără interesele noastre de români care locuiesc în Polonia?

Citește în continuare „Dar pe noi cine ne apără? (Editorial nr. 2 al revistei)”

Votul prin corespondenta

Dragi români,

Ambasada României ne informează că de anul acesta putem vota prin corespondență la alegerile generale. (Foarte bine!) Dar, pentru asta trebuie să ne înscriem în registrul electoral, care se află la sediul ambasadei României. O putem deja face, începând cu luna aprilie și până la data alegerilor. Informații mai detaliate în ghidul alegătorului din străinătate se pot găsi la această adresă:

http://www.roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2016/02/Ghidul-alegatorului-roman-din-strainatate.pdf

Vă îndemnăm să votați, dacă tot o puteți face relativ ușor!

Redacția

Scrisoare deschisă către Ana Blandiana

Stimată doamnă Ana Blandiana,

Cu câtă îndurerare am citit azi vorbele dumneavoastră!

Zecile de atentate cu sutele sau miile lor de morţi nu reprezintă nici pe departe un pericol comparabil cu cel al înaintării lente şi insidioase a milioane de emigranţi ferm hotărâţi să nu se integreze şi care vor dizolva, din interior, cultura şi mentalităţile Europei secolului al XXI-lea, înlocuindu-le cu imperativele unor convingeri de tip medieval. Mai periculos decât terorismul pentru definiţia şi supravieţuirea Europei este bagajul spiritual şi cultural pe care îl aduc noii veniţi şi care, prin aplicarea libertăţilor europene şi prin dezechilibrul demografic fără speranţă dintre băştinaşi şi emigranţi, vor înlocui cultura şi spiritualitatea europeană.

Citește în continuare „Scrisoare deschisă către Ana Blandiana”

Realitatea primirii refugiaților într-un sat german

Refugiații cazați în comuna noastră vin din Afganistan, Siria, Nigeria, Eritrea, Pakistan, Somalia, Unganda, Senegal si Cecenia. Nu îi cunosc pe toți: am cunoscut și petrecut câteva ore cu tineri din Afganistan, și am auzit de la profesoarele de germană că sunt extrem de muncitori. Cei pe care eu îi cunosc îndeaproape sunt sirieni. Pe ei i-am luat sub aripă , așa s-a nimerit.

12705588_10204220278747295_3423269789367212202_n

Paragraful de sus e primul dintr-un guest post scris de Lidia Bradley, autoarea blogului Lidia’s Ideas, pe care il publicam azi cu mare bucurie.

Lidia locuiește într-un sat din Bavaria și a pornit blogul cu scopul, în cuvintele ei, de a-și informa cunoștințele din România despre cum sunt refugiații în carne și oase. În vreme ce în România avem doar ceva idei despre cum sunt refugiații, în Germania ei sunt deja prezenți în multe comunități.

În locul exercițiului de imaginație cu refugiați propus recent de Mămăliga, iată realitatea primirii refugiaților într-un sat bavarez, descrisă de o româncă.

Blogul Lidiei este și un fel de răspuns la întrebarea De ce să ne batem capul cu refugiații și să nu avem grijă de românii noștri din străinătăți? Pentru că și noi am avut nevoie de ajutor, pentru că noi putem înțelege, poate mai bine decât alții, ce greu e să iei viața de la zero pe teren necunoscut…

Sperăm că acest fragment vă va stârni interesul să urmăriți blogul Lidiei! Ea scrie despre interacțiunea ei cu refugiații, traduce informații pe această temă din presa germană, dezbate subiectul. O contribuție foarte utilă pentru dezbaterea publică în românește pe tema refugiaților!

Mai departe urmează restul cuvintelor Lidiei…

Citește în continuare „Realitatea primirii refugiaților într-un sat german”

Exercițiu de imaginație cu refugiați

refugiatiZeci de români vin la Gara de Nord să ureze bun-venit zecilor de refugiați sirieni care au luat trenul spre România în urma unui acord bilateral semnat între Guvernul Român și cel Elen.
Nu se putea altfel, a declarat primul-ministru Dacian Ciolos. Fiecare român înțelege drama imigrației, fiecare din noi știe pe cineva care a fugit de comunism în Vest riscându-și viața, fiecare avem rude plecate în căutarea unei vieți decente în altă parte. Citește în continuare „Exercițiu de imaginație cu refugiați”

Lecția poloneză

Luna decembrie a fost luna protestelor în Polonia. Pe 12 decembrie, vreo 50,000 de persoane au mărșăluit în Varșovia. Pe 19 decembrie, au fost proteste în peste 20 de orașe din toată țara. Ca şi în România, demonstrații la această scală sunt excepționale în istoria post-comunistă a țării.

1039658_953482001399301_7438053633065846049_o

/imagine: Krzysztof Cibor, oferit în cadrul CC BY-NC, preluat de pe https://www.facebook.com/cbr.cosbymrysowal/?fref=nf/

– Aici e Polonia! – Aici e Polonia!
– Întotdeauna în timpul demonstrațiilor ăstora am o problemă cu impunerea de către mulțime a unei inevitabile identificării cu o comunitate anumite, în care eu nu mă regăsesc nicicum.
– Hai să accelerăm mai spre înainte.
– Aici e cosmosul! – Aici e cosmosul!

  Citește în continuare „Lecția poloneză”

Scriitoare si mama

povesti cu scrisoare si copii coperta_11141259

Text de Claudia Ciobanu

Au trecut cinci luni de cand sunt mama si abia acum am reusit sa citesc o carte cap-coada. Sigur, am citit de atunci: siteuri despre dezvoltarea bebelusilor, alaptat, etc. Stiri, caci Europa da semne clare de colaps tocmai de cand am nascut eu (Grecia, refugiatii), n-am cum sa nu urmaresc. Si jumatate de roman in poloneza (despre el veti citi mai incolo pe Mamaliga). Dar nu reusisem, pana ieri, sa termin o carte! Pentru ca totul se face fragmentar cand esti mama, printre picaturi. Stiti asta. Citește în continuare „Scriitoare si mama”

Strain(ă) în Polonia

19323966131_865fe63284_k

Tot stând eu și reflectând la condiţia de străin în Polonia (ceea ce tot fac, intermitent, de cand m-am mutat aici), am dat deunăzi (de fapt, in luna iunie) peste un anunt pentru un concurs de scrieri literare pentru imigrantele care trăiesc in Polonia. Noi, femeile straine care locuim in aceasta tara, eram invitate sa ne descriem experienţele, in forma de pagina de jurnal, eseu, fiecare cum ne pricepem mai bine. Doar femeile au fost invitate pentru ca organizatorii concursului (Instytut Spraw Publicznych) au considerat ca vocile femeilor sunt cele care trebuie inca scoase in evidenta; ca, chiar si printre migranti, ce spun barbatii este mai des auzit iar femeile mai des raman in tacere. Citește în continuare „Strain(ă) în Polonia”

Cum am născut la stat

20150411_124613 De vreo două luni nu am mai scris nimic pentru Mămăliga. Chiar dacă le-a fost mai greu colegilor mei, am o scuză bună: am fost în spital pentru câteva săptămâni, am născut o fetiță și am trecut de primele săptămâni ca mamă novice. Ma tot gândeam să scriu ceva legat de acest eveniment, însă tot amânam. Dar azi m-am urnit, mai ales că am vreo oră de când cea mica doarme în sală, după o zi cam cu mult plâns. Citește în continuare „Cum am născut la stat”

„Oaspete în casă, Dumnezeu în casă”

lena_czarnobiala01

O zicală poloneză. Despre ea, precum şi despre soarta străinilor în Polonia, ne povesteşte oaspetele Mămăligii de Varşovia, Lena Rogowska, trainer şi animator cultural în domeniile multiculturalism şi anti-discriminare, fondatoarea organizaţiei Stowarzyszenia Praktików Kultury. Citește în continuare „„Oaspete în casă, Dumnezeu în casă””

De la Biedronka la cooperative

10913618_630706587033940_78369376_n

Cooperativa de Consum Varșovia este, de fapt, un grup de consumatori care îşi fac în fiecare săptămână cumpărăturile împreună, comandând produse de la ţărani din apropierea Varşoviei, de la alţi producători locali sau de la depozitul alimentar Bronişe din sud vestul Varşoviei, unde alimentele sunt mai ieftine. Grupul ia toate deciziile prin consens și organizează singuri totul, de la comenzi, la transportul alimentelor, la distribuţie. Alimentele sunt ridicate de membrii grupului în fiecare luni de la Muzeul Wola. Comenzile se fac prin internet cu câteva zile înainte, iar plăţile se fac la momentul ridicării produselor. Citește în continuare „De la Biedronka la cooperative”

Să dărâmăm zidul european!

Activists-Are-Trying-To-Topple-The-European-Wall-15

Oaspetele Mămăligii de Varșovia: Dawid Krawczyk*

Textul original a fost publicat în Krytyka Polityczna

în românește de Claudia Ciobanu (cu ajutor de la Teodor Ajder)

Foto: Zentrum für Politische Schönheit (via Krytyka Polityczna)

Berlin: se sărbătorește aniversarea căderii zidului din Berlin.

Granița bulgaro-turcă: o sută de activiști încearcă să dărăme zidul european.

Trec de muzeul Pergamon, o iau pe Dorotheenstraße şi încep să caut Teatrul Maxim Gorki. – Nu ştii unde e Teatrul Gorki? – aud în spatele meu. E o femeie de vârsta mijlocie, cu un rucsac într-o mână şi o foarfecă mare de tăiat metalul în cealaltă. Sigur ar prefera să mă întrebe dacă nu cumva mă duc la graniţa dintre UE şi Turcia să tai un gard acolo, dar e timidă. Găsim împreună teatrul. Citește în continuare „Să dărâmăm zidul european!”

Certej, adică Roşia Montana reload

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

“Mii de români mi-au scris, cerându-mi sprijinul pentru clarificarea condițiilor legale în cazul proiectului minier de la Certeju de Sus (județul Hunedoara),” a scris pe pagina sa de Facebook Klaus Iohannis, noul preşedinte al Romaniei. „Astăzi, colaboratorii mei au luat legătura cu Primăria Certeju de Sus pentru analizarea documentelor invocate de cetățeni. Vă voi ține la curent în legătură cu acest caz.” Citește în continuare „Certej, adică Roşia Montana reload”

Despre romii noştri

Impresii despre filmul documentar “Toto şi surorile lui”

toto poza

Recunosc, m-am dus cu inima un pic strânsă la “Toto şi surorile lui” când a fost prezentat în octombrie la Warsaw Film Festival. Bine, ştiam că regizorul, Alexandru Nanău, a făcut treabă excelentă cu un alt documentar, “Lumea vazută de Ion B”. Celebra poveste a artistului în arta colajului găsit trăind pe străzile şi prin ghenele Bucureştiului şi care a ajuns mare succes de galerii. Citește în continuare „Despre romii noştri”

„Să fim permanent curioşi” (Interviu cu scriitorul Vasile Ernu)

Vineri pe 14 noiembrie, la cafeneaua Wrzenie Swiata din centrul Varşoviei, va avea loc lansarea în poloneză a cărţii “Născut în URSS” a autorului Vasile Ernu.

erevan11

Născut pe teritoriul Basarabiei în vremurile sovietice, Ernu trăieşte în prezent la Bucureşti. Este autorul mai multor cărţi, printre care “Născut în URSS”, “Ultimii eretici ai imperiului” sau “Sunt un om de stânga”. Este unul dintre fondatorii platformei noii stângi din România, CriticAtac.

Mămăligă de Varşovia (prin Olga Corochii şi Claudia Ciobanu) a realizat un interviu cu Ernu cu ocazia lansării cărţii sale în Polonia. Citește în continuare „„Să fim permanent curioşi” (Interviu cu scriitorul Vasile Ernu)”

Nu sunt polonez(ă), dar votez la locale

votat nesemnat

In primele mele săptămâni în Varşovia, una dintre chestiile care mă enervau cel mai tare era că nu aveam cum să merg pe jos de la staţia mea, Bora Komorowskiego, în Goclaw, până în Saska-Kepa. Ar fi fost pentru mine plimbarea perfectă: cam o jumătate de oră de mers pe jos, cu destinaţie una din cafenelele din Saska. Era o schimbare de aer, de la Goclawul proletar la Saska aristocrată.

Text: Claudia Ciobanu

Desen: Sinii

Citește în continuare „Nu sunt polonez(ă), dar votez la locale”