Diaspora la protestele de pe 10 august: Gabriela Mirescu (39 de ani, Elvetia)

O poza veche de familie

de Gabriela Mirescu

Am venit special din Elveția la București pentru că eu cred că noi, romanii, avem nevoie mai mult decât oricând să ne regăsim, sa fim împreună.

E adevărat că ne confruntam cu probleme sufocante – corupție endemică, incompetență frapantă în funcții importante ale statului sau lipsa unei infrastructuri adaptate vremurilor.

Totuși, cred cred că nu astea sunt cele mai grave probleme ale românilor.

Văd corupția, greaua funcționare a instituțiilor statului sau sărăcia ca pe simptome ale unei boli mai profunde care a dus țara noastră în stadiul unei metastaze.

Românii formează azi o societate extrem de polarizata – polarizare susținută și de mute ori creată artificial de către politicieni prin mijloacele media aservite.

Românii sunt bombardați zilnic cu teme false, perspective strâmbe ale realității și cu minciuni grosolane, menite sa-i dezbine și sa le distragă atenția de la adevăratele probleme ale societății. Dialogul și solidaritatea dintre oameni scade în astfel de condiții. De aici și dezinteresul romanilor pentru politică – adică pentru felul în care banii lor sunt administrați și pentru felul în care arată ziua de mâine. Pentru destinele lor. Pentru ca asta înseamna a fi interesat de politica: a fi interesat de mersul cetății și de sistemul în care trăiești.

Multi oameni din România spun cu un soi de mândrie bizara: «Eu nu fac politica. Eu sunt apolitic». Iar eu le răspund în gând: «atunci înseamna ca nu-ți pasa de banii tai, de viata ta, de destinul copiilor tai».

Exact despre asta vorbeam în seara de 10 august cu un tânăr necunoscut, venit din Suceava în fata Guvernului României. Îmi mărturisea ca nu a văzut niciodată asa idea de a face politica. Că, de obicei, primele lucruri care-i veneau în minte erau certurile televizate dintre politicieni, afacerile lor cu statul și grotescul lor, care îl dezgusta. «Asta e cercul vicios», spunea tot el. «Când nu suntem interesați de mersul cetății, permitem unor neaveniți periculoși să ia fraiele destinelor noastre în mâinile lor». «Sa nu ne fie teama», răspundeam eu, «schimbarea e ireversibilă».

Dialogul nostru ochi în ochi, era tot mai însuflețit. Stăteam pe jos și lipeam magic bucăți sfâșiate dintr-o poza veche de familie. Acolo, pe asfaltul cald din fata Guvernului, se întâlnea România.

Dintr-o data – zgomote asurzitoare, țipete, copiii purtați în brate cu batiste albe pe fata. Ochii noștri s-au întâlnit într-o ultima clipire, înainte de a se inunda în lacrimi. Aerul otrăvit dinspre Guvern ne-a învăluit pe toți. Si ne-a despărțit. Gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc, tunuri de apa. Jandarmi negri cu bastoane și arme înaintau brutal și loveau oamenii cu sălbăticie. Fugeam șocata împreuna cu mii de romani. M-am pierdut de ai mei. O femeie în vârsta și-a pierdut cunoștința și a căzut în fata mea. Doi bărbați au înfascat-o dintr-o mișcare, fugind mai departe cu ea pe brate.

Printre accese de tuse am început sa strigam toți într-un suflet: «nu plecam, nu plecam». Ne regăseam și ne întorceam spre piața evacuata de jandarmi cu câteva minute înainte. O tânăra blonda, delicata, striga atât de tare, încât am simțit un imbold sa-i vorbesc. Când a aflat ca vin din străinătate sa protestez, m-a luat în brate plângând și mi-a șoptit într-un suspinând «Sa nu va întoarceți, ca nu aveți pentru ce». «Ba da, aici sunteți voi, ai noștri. Nu cedăm». Miile de îmbrățișări înlăcrimate, inimă la inimă, ne-au resuscitat. României îi revenea pulsul, începea sa respire din nou. Tușind. « Ne-ați unit ! ne-ați unit!»

Scopul venirii mele la București a fost atins. A fost o întâlnire magica intre noi, românii, ca într-o familie ce se reîntregește.

În aerul otrăvit de gazele lor, printre tunuri de apa și bastoane de cauciuc, romanii s-au privit pentru o clipa în ochi, s-au îmbrățișat și și-au transmis iubire. E suficient pentru moment. Acum, după ce ne-am șters lacrimile, știm cu toții ca încă respiram, ca suntem împreuna și ca nu ne e teama. Acum schimbarea e ireversibila.

Gabriela Mirescu – analist politic și consultant în comunicare. Stabilita de 17 ani în Fribourg, Elveția. Membru al asociației «Rezist Zürich», care militează pentru consolidarea democrației în România și menținerea tarii pe un drum european.

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s