Dumitru Vicol: „Un partid al diasporei nu e fezabil.”

Dumitru Vicol, unul dintre organizatorii Offline-ului diasporei moldovenești din Martie, din Veneția, îi explică lui Teodor Ajder de ce trebuie să se facă o diferență dintre angajarea politică și cea civică.

dumitru2
Dumitru Vicol, imagine Zaharia Florin

Teodor Ajder: Dragă Dumitru Vicol, având în vedere anunțarea celei de a II-a întâlniri pe viu, preconizată pentru 18-20 august, la Chișinău, a membrilor grupului „Adoptă un Vot”, o platformă cu caracter clar mobilizator și angajată politic, creată în ajunul alegerilor prezidențiale din R. Moldova din 2016 – suntem curioși să aflăm răspunsul la câteva întrebări referitoare la primul Offline-ul organizat de voi, care a avut loc acu jumătate de an, la Veneția. Aș vrea să încep, însă, de la sintagma pe care o folosiți când comunicați din numele grupului, de ce vă autodefiniți drept “grup diasporal”. Ce vrea să însemne asta?

Dumitru Vicol: În primul rând, aș dori să menționez că răspunsurile mele sunt doar opiniile mele și nu pot reprezenta opinia întregului grup „Adoptă un Vot” (AuV). Probabil ar trebui să începem cu ce înseamna „a fi angajat politic”. Dacă procesul de a vota este identificat ca angajare politică, atunci e adevărat ce spuneți. Toți care au votat în cadrul prezidențialelor, inclusiv în diasporă, au fost angajați politic pentru anumiți candidați. Eu prefer, însă, să cred că AuV a avut un caracter exclusiv de activism civic, prin care membrii săi și-au înlesnit posibilitățile de a-și exercita dreptul de a vota. Nu aș fi atât de categoric numind grupul AuV ca fiind unul diasporal. Sunt și mulți membri care sunt stabiliți în Republica Moldova. AuV și Offline-ul sunt mai curând acțiuni ale unei comunități de activiști civici cărora le pasă de evoluțiile din Moldova și vor să contribuie prin diferite metode la dezvoltarea ei.

T.A.: Cu toate acestea, din sloganul publicat pe pagina voastră oficială – „Doar împreună putem contribui la procesul de democratizare și de dezvoltare a Republicii Moldova.” – se poate conchide că sunteți și o mișcare politică, am însă impresia că evitați acest calificativ. Sunteți până la urmă mișcare politică sau nu?

D.V.: Părerea mea este că nu suntem o mișcare politică, ci o comunitate care promovează mesaje de unitate națională cu scopul de a contribui la o dezvoltare durabilă a țării

T.A.: Se poate oare spune că AuV sau prima întâlnire Offline a membrilor grupului, se pliază pe o tradiție politică europeană anume?

D.V.: Nu, cu siguranță grupul nu aderă la o anumită tradiție politică. Nu exista ideologii care să definească grupul AuV. Acest grup e unul divers, cu membri care au viziuni geopolitice diferite, etnii diferite, vorbesc limbi diferite, etc. Ne propunem să devenim o comunitate consolidată de activiști civici, care să elaboreze și gestioneze proiecte cu impact socio-economic și cultural asupra Moldovei.

T.A.: Cum vă raportați, ca grup, sau cel puțin ca organizatori, sau nucleu de organizatori, la curentele politicii europene – dreapta/conservatismul, stânga, populismul (inclusiv cetățenesc 2.0) sau chiar anarhismul, și nu în ultimul rând, neoliberalismul? Dacă nu aderați la o tradiție politică anume (cu toate că se poate afirma că în cadrul forumului s-a făcut uz de simbolurile tradiționale ale dreptei) ne puteți descrie în câteva cuvinte crezul dumneavoastră politic?

D.V.: Nu ne raportăm la nici un curent al politicii europene, iar dacă au fost utilizate unele simboluri tradiționale ale dreptei, atunci a fost doar o simplă coincidență. Eu nu am crez politic care să se încadreze într-o anumita ideologie. Atât stânga cât și dreapta au politici eficiente. Personal, mă interesează să dezvolt proiecte cu impact socio-economic fără conotație politică.

T.A.: Studiile despre grupurile diasporene, inclusiv românești, susțin că animozitățile și certurile sunt parte inerentă a vieții diasporene și au funcții importante de autodefinire și reafirmare. Dealtfel, certurile nu lipsesc din nici o agoră cu adevărat democratică a Europei. Ați apucat să vă și certați în timpul Offline-ului? Natalia Morari, într-un interviu, susținea că era multă voie bună, dar se simțea și o animozitate între „generații.” Ea vorbea despre un clivaj de viziuni a viitorului Moldovei între diasporenii stabiliți și activiștii/migranții proaspeți. Ce sau cine au provocat discuțiile cele mai aprinse în cadrul întâlnirii Offline?

D.V.: Diaspora este doar o reflecție a societății din Moldova. Așa cum e țara, compusă din cetățeni cu viziuni diferite asupra vectorului geopolitic, limba de stat, viitorul țării etc, așa e și diaspora. Aceste păreri și viziuni diferite au fost vociferate și în cadrul Offline-ului. Unii doresc crearea unui partid al diasporei, alții vor unirea cu România, și mai alții doresc crearea unui fond al diasporei și procurarea unor active din Moldova, alții doresc ca diaspora să facă și mai altceva, și tot așa mai departe. Noi, organizatorii, am încercat să identificăm teme care ne unesc și care se pot consolida, lucrând împreună. Cred că lupta împotriva corupției e o temă care ne poate consolida ca comunitate, pentru că toți își doresc o țară mai puțin coruptă, unde economia să funcționeze, iar statul de drept să fie în capul mesei.

T.A.: De pe pagina evenimentului aflăm că s-au format și s-au lucrat pe grupuri specializate, inclusiv pe tematici legate de participativitatea politică. S-a lucrat ca într-un partid, sau chiar ca într-un parlament. Cât de serios a fost luată în vedere opțiunea înființării unui partid al diasporei?

D.V.: S-a lucrat ca într-un forum, întrunire, congres, offline bine organizat unde activiști civici din diasporă și țară au venit să identifice și să elaboreze proiecte cu impact benefic asupra Moldovei. Precum am zis, au existat câteva voci care doresc crearea unui partid al diasporei, însă acest lucru nu s-a discutat la microfon. Eu, personal, cred ca un partid al diasporei nu e fezabil. Insist că diaspora e o reflecție a societății moldovenești divizate pe criterii. Ar fi dificil  să cred că cineva din diaspora de stânga și cu orientare către vectorul euroasiatic ar putea avea aceeași opțiune politică cu altcineva de dreapta și unionist. Consider că așa cum nu poate exista un partid care să reprezinte toți cetățenii moldoveni, nu poate exista un partid care să reprezinte toți membrii diasporei.

T.A.: Cu toate acestea la Veneția, a participat lume cu orientări politice contradictorii, dar s-au adunat, au stat împreună și au fost în stare să ajungă la un numitor comun. Nu tocmai experiența vieții în străinătate e acel factor unificator, care face ca credințe politice să fie oarecum plasate pe un loc secundar, deschizând astfel calea pentru apariția unui consens real în cadrul unui grup de diasporeni? Exilul nu pune individul mai sus de ideologiile tradiționale? Spre deosebire, bunăoară, de consultațiile publice referitoare la schimbarea sistemului electoral, organizate recent de către Guvernul de la Chișinău, la care a participat și creatorul emisiunii „Lumina” Andrei Bolocan, și el delegat la Offline, și despre care a afirmat în cadrul emisiunii „Alb și Negru” a Elenei Robu (delegată la Offline), că acele consultații au fost o farsă.

D.V.: În Veneția, zic eu, numitorul comun a fost că avem un stat corupt, iar tandemul Plahotniuc – Dodon sunt sursele principale ale corupției. Din acest motiv, a fost ușor să punem în prim plan lupta împotriva corupției indiferent de viziunile noastre politice sau limba maternă pe care o vorbim.

T.A.: Aveți de gând să colaborați cu partidele diasporene? De exemplu cu partidele românești din Italia, unde s-a ținut Offline-ul, sau Spania?

D.V.: Nu ne-am pus acest scop pentru că obiectivul nostru e să contribuim la dezvoltarea țării prin proiecte durabile în țară.

T.A.: Mizați pe o colaborare cu autoritățile locale sau sindicatele din țările gazdă ale delegaților?

D.V.: Nu s-a discutat despre acest lucru, însă consider că e o idee bună.

T.A.: De ce ați decis să organizați întâlnirea tocmai în Veneția?

D.V.: Rusia și Italia sunt țările cu cea mai numeroasă populație de cetățeni ai Moldovei. S-a lansat, așadar, ideea să organizăm primul offline în Italia, iar opțiunea orașului Veneția a venit din considerente logistice, precum amplasarea aeroporturilor internaționale, disponibilitatea sălilor de închiriat, etc.

T.A.: Dat fiind faptul că participarea la Offline a fost costisitoare atât în termeni financiari cât și de timp, credeți că se poate susține că la întâlnire au ajuns persoanele mai înstărite, mai antreprenoare, cu timp liber mai mult, deci reprezentații unei clase privilegiate a diasporei și nu neapărat reprezentative? Respectiv, migranții cu venituri mai mici, foarte mulți, deși poate activi social, cultural, politic, se prea poate să fi lipsit.

D.V.: Consider că la Offline au venit participanți din toate păturile sociale. Au fost prezenți atât cei care au job-uri bine plătite, cât și cei cei care au o muncă mai puțin remunerată. Acești oameni au venit din entuziasmul de a contribui cu ceva la evoluțiile din Moldova.

T.A.: În contextul discuțiilor legate de criza de reprezentativitate în democrațiile europene, dar și în grupurile diasporene, cât de reprezentativi credeți că sunt cele 200 de persoane (inclusiv reprezentanți mass-media) pentru Diaspora Republicii Moldova, care după unele estimări depășește un milion de persoane?

D.V.: Relativ reprezentativi, căci am avut participanți din peste nouăsprezece țări, vorbitori nativi de română, rusă, găgăuză, care lucrează în companii de top și alții care au munci în locuri mai modeste, care au studii în cele mai bune universități din lume, și care nu au un parcurs academic strălucit, etc.

T.A.: Dacă cineva e membru al grupului „Adoptă un vot” numărul de membri al grupului pe care i-l afișează Facebook este de 97517. Dacă însă nu e, cifra indicată este 76.100 de utilizatori. (Diferență face cât numărul de voturi necesar pentru aproape doi deputați în parlamentul Moldovei!) Facebook-ul, probabil datorită unei deficiențe tehnice, duce în eroare sau pe cei din grup sau pe cei dinafara acestuia. Un neinițiat accesând pagina și văzând că numărul utilizatorilor este semnificativ mai mic decât cel afirmat de admini sau de promotorii grupului va începe inevitabil să chestioneze și celelalte afirmații ale grupului vostru. Sunteți conștienți de această inexactitate?

adopta un vot numar membri

D.V.: Da, suntem. Nu știm de ce se întâmplă astfel. Am întrebat și Facebook-ul, dar nu am primit încă un răspuns de la ei.

T.A.: Cât de mare e numărul persoanelor actualmente active de pe ”Adoptă un vot?”

D.V.: Nu știu. În fiecare postare putem vedea cum comentează și contribuie diferite persoane. Respectiv, acest număr poate fluctua destul de mult.

T.A.: Pregătirile pentru Offline începuseră cu mult înaintea inițiativei lui Vlad Plahotniuc de a schimba sistemul electoral în unul uninominal. Primul punct al rezoluției pe care ați propus-o, însă, e o cerere la adresa statului de a nu implementa votul uninominal la alegerile următoare. Se pare că aceasta, o temă clar politică, a fost cea care a acaparat întrunirea. Credeți că guvernul va lua în seamă rezoluția dumneavoastră?

D.V.: Schimbarea sistemului electoral ne afectează drepturile noastre electorale. Pentru că participanții de la offline consideră că sistemul uninominal/mixt restrânge drepturile electorale ale cetățenilor aflați peste hotare. A fost necesar să ne expunem poziția noastră civica asupra acestui sistem. Rămâne pe conștiința Parlamentului să ia sau nu în considerație opinia noastră.

T.A.: Lupta cu corupția în slogane într-adevăr poate aduce lumea în stradă. Dar ce înseamnă în opinia dumneavoastră lupta cu corupția? N-ar trebui să gândim mai mult în termeni eradicării sărăciei, să tindem la o educație gratuită pentru toți doritorii, la fel și accesul la serviciile de sănătate, la venituri decente și egalitare, și avându-le pe astea, corupția n-ar dispărea oare și ea?

D.V.: Există o dezbatere intensă despre cum o țară poate prospera: dintâi eradichezi corupția ca să ai o economie mai bogată cu salarii decente, sau dintâi creezi o economie puternica cu salarii decente ca să eradichezi corupția. Nu cred că există un răspuns la întrebarea – ce trebuie de făcut dintâi? După mine, aceste două căi sunt interconectate și ar trebui să meargă în tandem.

T.A.: Pe pagina oficială a adunării Offline sunt trecute în revistă numele a circa patruzeci de persoane. Sunt împrăștiați peste tot în lume. Sunt curios să aflu cum de ați reușit logistic organizarea unui astfel eveniment de amploare și să și discutați deja noi adunări în Chișinău și chiar în Moscova?

D.V.: Într-o lume a digitalizării, Skype-ul și Facebook-ul pot face minuni. Noi am folosit aceste două instrumente de comunicare pentru a avansa cu organizarea Offline-ului.

T.A.: Când veți înștiința lumea despre următoare întâlnire pe care aveți de gând să o organizați la Chișinău și care vor fi condițiile de participare?

D.V.: Am anunțat perioada următorului Offline. Va avea la loc la Chișinău în perioada 18-20 august. Acum suntem în proces de identificarea a sălii. Ulterior vom anunța care este costul participării la eveniment.

T.A.: Vă mulțumim mult.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s