Două Diaspore

Chapron_Raphael_Lot_Family                                                                                            Nicolas Chapron, Lot cu familia părăsesc Sodoma

În continuarea textului “Diaspora, trezeşte-te!” încercăm să găsim răspunsuri la cîteva întrebări care ni se par a fi importante: este Diaspora moldovenească parte integrantă a celei româneşti sau ba? Dacă da, atunci prin ce diferă? Dar haideţi mai întâi să încercăm să înţelegem ce înseamnă, de fapt, Diaspora.

De-a lungul istoriei termenul de Diasporă a căpătat un sens cu mult mai larg, deşi iniţial acesta se referea la un fenomen concret: dispersarea comunităţilor evreieşti în afara Palestinei. În DEX găsim următoarea explicaţie:

DIÁSPORA s. f. 1. Totalitatea comunităţilor evreieşti dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului şi alungării populaţiei de Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara graniţelor ţării de origine.

În alte surse găsim şi înţelesuri precum: 1. Orice grup care a fost dispersat în afara patriei tradiţionale, în special în mod involuntar. 2. Orice grup religios care este minoritar printre persoanele de religie majoritară. 3. Răspîndirea sau diseminarea a ceva, ce originar aparţinea unui grup omogen, la nivel local, precum limba sau instituţii culturale.

Unele dicţionare în definirea Diasporei fac trimitere la fenomenul de migraţie: ‘orice migraţie de grup dintr-o ţară sau regiune’, iar drept sinonime găsim substantivele: dispersie, diseminare, migraţie, dislocare, împrăştiere, antonime fiind cuvintele întoarcere şi revenire.

Conform explicaţiei date de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Diasporă se pot consideră ‘migranţii şi alte persoane originare din ţara de origine, domiciliate permanent sau temporar peste hotarele ţării, precum şi comunităţile aflate peste hotare, care menţin un contact permanent cu ţara de origine. Cel mai probabil, în cazul nostru, cînd vorbim de Diaspora, recurgem la definiţia dată de OIM.

Dacă e să facem o scurtă analiză, vom observa cîteva elemente care diferențiază Diaspora românească de cea moldovenească. În primul rînd, Diaspora moldovenească reflectă continuu asupra chestiunii identității naționale. Recent, Congresul Diasporei Moldovenești din Rusia (una dintre asociațiile Diasporei moldovenești înregistrate pe teritoriul Federației Ruse) a lansat pe rețelele sociale un sondaj de opinie cu întrebarea: „Poate fi oare considerat moldovean/că persoana, care avînd toate atributele de bază ale unui moldovean (precum: cunoașterea limbii, culturii, căsătoria cu o persoană de naționalitate moldovenească etc.), nu e conştientă însă de identitatea sa naţională, adică nu se consideră moldovean şi nu transmite, bineînţeles, conștiința identităţii noastre copiilor lui?”.

O altă formă a aceleiași probleme poate fi observată în Diasporele moldovenești din țările occidentale. O mare parte din cei ce s-au stabilit în Uniunea Europeană, de exemplu, sînt cetățeni români. Această categorie de persoane are oarecum tendința de a se considera parte a Diasporei românești. Dar există și un număr considerabil de basarabeni care se definesc ca fiind moldoveni și nicidecum români, respectiv, aceștia cred că fac parte doar din Diaspora moldovenească. Cele două comunități nu fac decît eforturi modeste reciproce de integrare. Așa se pare că stau lucrurile și în Polonia. Aici ne adunăm în mici bisericuțe, grupuri de persoane care ni se par simpatice, cu care avem anumite interese comune și din coincidență unele dintre ele sînt cetățeni Români. De cele mai multe ori însă trăim în lumile noaste solipsiste, adunîndu-ne la o poveste o dată pe lună. Moldovenii se țin cu moldovenii, românii cu românii și doar la slujba de Paști, cînd se mai ținea, ne adunam cu toții sub un acoperiș. (E curios că preoții ortodocși vorbitori de română din Varșovia beneficiază de evenimentele publice de ordin laic organizate de Ambasada României, dar nu par să fie predispuși să organizeze evenimente similare sau mai puțin fastuoase pentru românii din Varșovia.)

Un alt aspect important este faptul că pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc mai multe etnii (ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi, etc.), etnii prezente și în Diasporă. Problemele și interesele acestor persoane sînt oarecum diferite de cele cu care se confruntă românii din Diasporă aflați în aceeași țară. Mai mult decît atît, integrarea persoanelor de alte etnii membre ale Diasporei moldovenești în Diaspora românească pare să fie de la bun început percepută ca fiind imposibilă, dat fiind faptul că mulți dintre aceștia nu vorbesc suficient de bine limba română.

Se poate spune că există si mai multe Diaspore Românesti – de exemplu, cea a ardelenilor, care, de multe ori au origine maghiară sau săsească. Comunitatea sașilor români e destul de numeroasă. Nu știu câți dintre ei sunt prin Polonia, dar în Germania sunt mulți. Herta Muller e una dintre ei, de exemplu. În Polonia au apărut mai multe cărți traduse din Germană și scrise de autori de origine săsească, căci editurile din Polonia țin cont de premiile germane de carte. Sunt poate și cei mai „intelectuali” dintre românii plecați pentru că se implică și cantitativ și calitativ în existenta comunităților gazde din care fac parte. Mai este și o comunitate sîrbă. Sîrbi sunt și în Polonia. Aceste comunități sunt destul de complexe și multicromatice.

Pe de alta parte, de exemplu, tinerii găgăuzi, cetățeni ai R. Moldova, care ajung pe aici, trași de limbă, preferă să discute în limba polonă. Nu știu româna și nu par să vrea să o învețe. Uită și rusa cu încetul. Nu se poate spune despre ei că se simt moldoveni în vre-un fel și nici nu se consideră că aparțin culturii românești majoritare în R. Moldova. Se simt poate, eventual, polonezi. Tinerii aceștia au ajuns în Varșovia cu Karta Polaka. Se pare că se simt extraordinar în compania amicilor lor polonezi.

Aspectul geografic este la fel de important. Diaspora moldovenească este foarte puternică atît în țările CSI, cît și în unele țări occidentale. În Federația Rusă Diaspora moldovenească este prezentă încă de prin anii ’70 ai secolului trecut, dat fiind deportările masive în Siberia, dar nu numai. După obținerea independenței o mare parte din forța de muncă din Republica Moldova a migrat anume în Rusia, astfel consolidînd și mai mult prezența Diasporei în această țară. În prezent, anume Diaspora din Rusia joacă un rol important în politica din R. Moldova, evident preferînd acele partide politice care sînt loiale intereselor rusești. O oarecare contraforță la nivel politic o joacă Diaspora din Italia, complementată de cea din Spania și Portugalia. Diaspora din aceste state, de regulă are o orientare pro-europeană și susține partidele pro-europene. Cu toate acestea, nimic nu le împiedică să se întîlnească la Congresele organizate de Organizația Internațională pentru Migrație la Chișinău o dată la cîțiva ani și să elaboreze planuri de acțiuni comune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s