Puzzle-uri, pazâluri, încurcațele, încâlcite sau bucățele?

A IV întîlnire a clubului de carte în română din Varșovia.

WP_20150328_11_16_13_Pro

A patra întâlnire a Clubului de carte pentru copii (dar nu numai) în limba română din Varșovia l-a avut drept oaspete pe renumitul călător Gulliver, inventat de Jonathan Swift. Devine o tradiție deja să încercăm să trecem în revistă câteva chestii mai pivotante care au loc în cadrul acestor întâlniri. Călătoriile lui Gulliver au fost scrise acu un sfert de mileniu, în 1726! Din momentul premierii au fost republicate de sute de ori și au inspirat numeroase scenarii de film, teatru sau desene animate. Această carte ieșită de sub pana lui Jonathan Swift este un text care are capacitatea de a se ancora zdravăn în minte oricărui cititor care o ia în mâini. Eu personal țin foarte bine minte primul meu contact cu Liliput. Era la Orhei, citeam cățărați pe o sobă veritabilă, pe care ulterior am și dormit, prima și unica dată în viață. Mă întreb dacă și întâlnirea a IV a Clubului va reveni vreo dată în memoria căruiva dintre cei 9 pici participanți, deși am citit o versiune mult simplificată al Călătoriilor lui Gulliver, editată de Editura Teora, care nici măcar nu avea numele lui Swift pe copertă. Se poate spune că aveam în fața un fel de rezumat mai lung, decât cartea adevărată. Din versiunea pe care le-am citit-o copiilor nu se putea în niciun fel conchide că în Liliput domnea o dictatură dură, că lucrarea este o satiră ascuțită la adresa condiției umane sau că poate fi considerată o parodie a genului literar de jurnale de călătorilor. Swift a creat o operă literară totală, căci, pe de o parte, a avut imediat priză la publicul tânăr, iar pe de alta i-a provocat din start pe cititorii adulți. Swift era preocupat de a respinge ideea că individul este mai important decât societatea și încerca să polemizeze cumva cu Daniel Defoe, care părea să sugereze altmintrelea într-o altă lucrare, devenită clasică, Robinson Crusoe. Swift considera că individualismul e o aprobare periculoasă și radicală a filosofiei politice a lui Thomas Hobbes. Din acest motiv Gulliver întâlnește în mod repetat societăți complexe, și nu insule pustii, ca Robinson. Căpitanul care-l invită pe Gulliver pentru a servi pe corabia sa ca medic în a treia călătorie se numește Robinson. Unii cercetători au susținut că această lucrare a lui Swift reprezintă un prim tratat critic care se ocupă, într-un mod filosofic de raportul costuri vizavi beneficii, pe care le aduce unei societăți când aceasta celebrează o politică îndreptată în direcția în care prioritatea o are progresul tehnologic (în capitalul Laputa). Adulții care vor răsfoi cartea lui Swift ar mai putea descoperi acolo reprezentări satirice a stării în care se aflau guvernele țărilor europene, cel puțin pe vremea în care au fost descrise, deși unii internauți afirmă că împărăția Liliput ar fi o oglindire a stării actuale de fapt. Unii zic că Liliput e o reprezentare destul de exactă a regimului lui Putin de azi, iar personajele renumitei lucrări cinematografice stop-cadru din 1937, Noul Gulliver, seamănă într-un mod clarvizionist cu președintele actual al federației Ruse. Swift discută în acest text și chestiunea diferențelor dintre religii, care în opinia sa sunt destul de superficiale. Tot în această carte Swift încearcă să ne facă să reflectăm despre coruptibilitatea umană, ca și alți gânditori europeni ai momentului, se întreabă dacă oamenii sunt corupți prin esența lor sau învățăm să fim corupți de la societate?

Poate că filosofia a și fost extirpată complet din ediția mult simplificată pentru copii a călătoriilor lui Gulliver scoasă de editura Teora, în schimb cartea a fost pricopsită cu un puzzle sau pazâl, sau încurcațea, sau încâlcită sau bucățică, cum i se zice când de unii când de alții. Participanții la întrunirea clubului s-au pus de zor să pună la un loc bucățelele de carton colorat. Apoi, împărțiți în grupuri mai mici, au mai privit – citit câteva cărți cu încurcățele din biblioteca Mămăligii de Varșovia, pe care se aflau hârciogi, dinozauri colorați de poveste, animăluțe și personaje din Războiul Stelelor. Iar în final, am făcut cu toții un puzzle al nostru, care îi reprezenta pe Pinguinii din Madagascar – o alegere făcută, recunoaștem, de moderatori.

Așa din una în alta, printre fragmentele de încâlcele, părinții prezenți au îneput a lega între ei diverse capete de vorbă. Unul dintre acestea merită să fie adus și la cunoștința comunității noastre. E vorba despre slujba de Paști în limbă română, care în acest an, se pare că nu se va ține. Ne gândeam că poate ar fi bine să inițiem o petiție adresată ambasadorului sau poate direct autorităților Bisericii Ortodoxe polone, în care i-am ruga să țină astfel de slujbe, cel puțin în apropierea sărbătorilor mari religioase. În Polonia există preoți capabili să țină astfel de slujbe. Din câte cunoaștem apartenența la cultura românească este un lucru important pentru ei, pe care și-l exprimă, bunăoară prin participarea lor la evenimentele organizate de ambasadă.  Zeci, dacă nu sute de români, inclusiv cei moldoveni și ucrainieni ar fi frecventat cu drag astfel de slujbe. Actualmente unii dintre românii din Varșovia merg la slujbe în limba poloneză. Mai ziceam că sarmalele și vinul de după slujbă nu sunt deloc importante pentru comunitate, dar că, indubitabil, slujba e. Ziceam că unii dintre noi ar fi dispuși chiar să contribuie financiar întru ținerea unor astfel de slujbe. Că doar nu pot costa o avere. E oarecum ciudată această lipsă de interes a bisericii ortodoxe pentru parohia sa varșoviană vorbitoare de limbă română, care,  dacă e să credem comunității virtuale, numără câteva sute de persoane, mai ales dacă se știe că alte culte, precum Martorii lui Iehova, organizează numeroase evenimente pentru comunitatea lor de credincioși în limba română, inclusiv în perioada Paștelui.

Un fotoreportaj mai amplu de la eveniment semnat de Mihai I Tarța poate fi văzut aici:

https://onedrive.live.com/?cid=841a685b53f6a759&id=841A685B53F6A759!70074&ithint=folder,&authkey=!ALPkKQ3FY76DqOI

Iar aici aveți reportaje de la edițiile anterioare ale clubului de carte:

Edliția a III-a

Ediția a II-a

și aici continuarea discuției despre Guguță

Ediția I

Anunțuri

2 gânduri despre „Puzzle-uri, pazâluri, încurcațele, încâlcite sau bucățele?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s