Alexandra Pirici & Manuel Pelmuş: „Colecţia publică” prezentată în Varșovia.

Din 7 aprilie curent, până în 14 aprilie, zilnic, de la 3 la 7 seara,  în Muzeul de Artă Modernă din Varșovia (str. Emilii Plater nr. 51) are lor prezentarea lucrării performative „Colecția publică” semnată de Alexandra Pirici și Manuel Pelmuş, cu concursul performerilor Maria Mora, Cristina Toma, Beniamin Boar, Rolando Matsangos și Cristian Nanculescu.

P1100844

Desfășurarea lucrării are loc în contextul expoziției importantului pictor figurativ polon Andrzej Wróblewski. Acțiunea artiștilor români este o înscenare a unor lucrări renumite din panteonul artei vestice, păstrate în marile colecții de artă ale lumii capitaliste, deși în momentul în care acestea au fost create, cel puțin unii dintre autorii lor aveau pretenția de a fi critici la adresa marilor lumii, inclusiv celei artistice, încadrându-se în contrasensul ideologiei capitaliste, iar câțiva dintre ei chiar au copilărit într-un est comunist-socialist. Deși „Colecția publică” este anunțată ca un dialog cu istoria artei, la fel de bine se poate spune că e vorba despre o selecție, un studiu, o interpretare sau perpetuă reciclare ale unor lucrări anume, de obicei pre- și răs-lucrate întru construcția unui discurs anume, a unei expoziții noi, deci și o semnare sub o anumită politică expozițională, de galerie/muzeu, la fel, bunăoară cum s-a întâmplat și cu selecția lucrărilor pentru expoziția lui Wróblewski, din care s-au omis, oare de ce?, picturile sale monumentale socialist-realiste.

Conform prezentării publicate în invitație, Colecția publică, este un dialog cu istoria artei, început, mai precis, de la momentul apariției muzeului public ca instituție care colecționează și arhivează obiecte culturale și reflectează asupra societății. Pe mine însă, lucrarea m-a făcut să-mi reamintesc despre L’Hypothèse du tableau volé de Raúl Ruiz, de altfel și ăsta – un film „burghez”. Atâta timp cât nu discutam în șoaptă gălăgioasă cu un amic centrele de influență în politica românească, distribuția de fonduri publice, plusurile și minusurile unor structuri ierarhice, adică un mod cu desăvârșire greșit de interacțiune cu această lucrare, îmi închipuiam totuși, că sunt Ruiz, stopându-mi discuția mea liminală, mișcându-mă lângă performeri, fotografiindu-i, întrebându-mă mai mult ce i-a făcut să vină cu această acțiune, ce îi face să persiste, cum le este măsurată munca, ce relații există între performeri, autori, curatorii muzeului din Varșovia, dar și scenografia întâmplătoare – figurile dansante, jertfele albastre-moarte ale lui Wróblewski… decât la faptul că lucrarea își propune inițierea unei discuții cu istoria (artei vestice), etc, etc – întrebări pe care le tachina oarecum și Ruiz în filmul său, nici pe departe la fel de radical în comparație cu unii futuriști – căci există o energie imensă, emanată de corporalitatea acestei „Colecții publice”, deci, materialitatea performerilor este de neexclus. Cu siguranță sunt un nucleu, nu știu dacă al unei colecții imateriale. Corpurile și acțiunea artiștilor mi se par a fi net importante și mai scumpe decât toate lucrările de artă vizuală pe care le înscenează luate la un loc. Unii ar zice ca blasfemez sau că judec biasat. Mi se pare că este o lucrare despre artiștii vii, autori, performeri, în primul rând, tensionată și fin ajustată la mediul propriu-zis al muzeului, precum și la contextul cultural actual. Această afirmație poate fi testată în cele câteva clipe în care este încurajat contactul direct între ei și vizitatorii muzeului – un veritabil moment de ritual interactiv ca transformator de emoție, descris de Randall Collins, tot vestic și el.

„Colecția publică” este obligatoriu de văzut și experiențiat! Să nu cumva să pierdeți această ocazie! Amintim că accesul în Muzeul de artă modernă din Varșovia este gratis.

P1100848P1100847P1100846P1100843P1100842P1100841P1100840P1100839P1100853P1100851P1100849P1100855P1100857 P1100861 P1100862 P1100863 P1100864 P1100865 P1100866 P1100867

Anunțuri

Un gând despre „Alexandra Pirici & Manuel Pelmuş: „Colecţia publică” prezentată în Varșovia.

  1. ah, foarte fain pare! si eu am ramas cu aceeasi intrebare despre expo a lui wroblewski. de ce sarita perioada soc-realista, mai ales ca pentru pictor a fost f importanta (in plus, in descrierile tablourilor, e chiar facut efort sa se spuna ca acele opere aveau valoare mai mica decat astea expuse…dar fara ca noi sa le vedem 🙂 n-am mai ajuns sa caut explicatii pe net

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s