A fost furată coloana infinitului!

Renumita coloană a fost plagiată! Sau poate nu? Cât din lucrarea Omagiu lui Brâncuși, înserată diagonal în spațiul galeriei Varșoviene Propaganda, e Brâncuși și cât e Krszysztof M. Bednarski, care a sudat-o din fier, acum învechit și ruginit? P1100715

Expoziția, deschisă din 28 martie până în 23 mai, probabil în urma mai multor procese de plagiat intentate unor artiști cu renume mondial, încearcă să tachineze tangența sau suprapunerea fenomenului inspirației cu cel al plagiatul în speța artei poloneze. Coloana lui Brâncuși a fost la greu multiplicată și fragmentată după plac de industria designului de interior, a jocurilor, de-a dreptul până la infinit, definit ca un moment în care a devenit un clișeu… sau icoană. Se poate probabil afirma, că Brâncuși a fost un campion al ideii reproducerii, cu mult înaintea lui Warhol. În mai îngusta, mai supla, mai pe diagonala coloană a lui Bednarski există o greutate de-a dreptul palpabilă. E un fel de coloană a întregii expoziții. Să fi avut oare în minte tânărul Bednarski răsunătorul proces pe care l-a intentat sculptorul de origine română autorităților vamale din SUA, care nu doreau să perceapă sculptura Pasărea în spațiu (1926), drept operă de artă. Brâncuși a câștigat procesul (1927) și datorită faptului că apărătorii acestuia au reușit să aducă probe de netăgăduit precum că lucrarea a fost inspirată de opere de artă tradițională  (nu românească, așa cum se crede pe la noi) egipteană, mostre din care se aflau în colecția privată a sculptorului Jacob Epstein, martor în acel proces și subiect al unor procese similare în Marea Britanie. Egiptenii antici se pricepeau destul de bine, ca și civilizațiile predecesoare lor, să reproducă obiecte și imagini. Bednarski a turnat lucrarea prezentată în Propaganda la începutul carierei sale de sculptor, dibuind astfel o altă cale posibilă de a supraviețui și exista ca sculptor în ceasurile amuvremnice, când sculptura monumentală a dezamăgit pe mulți, iar glasuri isterice de publiciști proeminenți, molipsind gloatele, cer și produc chiar eliminarea și furtul lucrărilor de artă monumentală din spațiul public, mai ales cel est-european, dar nu doar aici, astfel reducând și mai mult accesul și așa limitat la artă, cultură și memorie colectivă a oamenilor de rând.

Atât în cazul lucrării lui Bednarski, cât și al celorlalți artiști expuși în această expoziție, se întrevede clară idea aproprierii de către artiști ale unor idei, mostre, fragmente de imagini, icoane, atât din istoria artei cât și din cultura populară, fenomen numit canibalism în artă de către curatorii unei expoziții imense, deschise recent în Centrul de artă contemporană Zachęta, care, de altfel a și inspirat expoziția din Propaganda.

Oamenii devin tot mai puțin importanți, oamenii dispar. Poate doar straiele de pe ei mai pot da glas, povestind câte ceva despre obiceiurile zerourilor pe care îi încotoșmănesc, adesea fiind singurile lor definiții. Ele, hainele mai pot recrea omul din zerou. E cazul seriei de picturii semnate de Jan Mioduszewski, una dintre care a fost plasată lângă baza coloanei infinitului furată.

P1100716P1100717Mioduszewski, actualmente un artist gânditor, atent la detaliu despre care se discută tot mai important în Polonia, a împrumutat pentru lucrarea sa de diplomă câteva costume de pe pânzele maeștrilor clasici. În Propaganda avem costumul pierrot-ului de pe pânză atribuită lui Watteau, care prin replicarea sa încă ni-l readuce în atenție și definește pe omul care a fost cel din al cărui lucrare a preluat Mioduszewski costumul. Pe peretele opus, într-un tablou mai mare, o copie a unei schițe de van Gogh făcută de Jarosław Modzelewski, care nu a putut rezista tentației să facă rost de van Gogh-ul său propriu, pierot-ul lui Watteau (sau poate lui Modzelewski, sau poate Mioduszewski) prinde ceva corp, plimbându-se pe o alee de arbori stilizați.

P1100729 P1100760Se știe că van Gogh fumă pipă, sau cel puțin așa a vrut el să-l credem, fumător, lăsându-ne mai multe autoportrete în care trage din pipă, la fel, și Brâncuși era un fumător înveterat. Sunt în expoziția din Propaganda două lucrări cu pipe.

P1100720Una video semnată de același Bednarski, cel ce-l copiază pe Brâncuși, unde în loc să tragă fumul cum se cuvine, inversează direcția aerului, suflând în ea. Mai sunt și două pipe materializate parcă din efectul reflecției unei pipe într-o oglindă strâmbă, de Kamil Kuskowski. Ambele lucrări poartă în titlu numele lui Magritte. Pipa lui e mai renumită în istoria artelor decît cea a lui van Gogh sau Brâncuși. De altfel, titlul expoziției răsună Ceci n’est pas cette pipe, adică, Asta nu e pipa aceea, o referință clară (o reproducere la nivel de expoziție?) la pipa lui Magritte, care nu putea fi fumată, respectiv nu era chiar o pipă. Evident Magritte făcea de altfel aluzie la pipa reală, din care se sculptau și se mai sculptează și acum în prostie.

P1100718

Să fie oare în replica constructivistă-neoplastistă executată de Bartosz Kokosiński – Malewicz îl înfulecă pe Mondrian reprezentate pipe sau e cazul să privim lucrurile mai modernist și să vedem aici cum memoria numelui lui Malevici cotropește încet, dar sigur memoria numelui lui Mondrian, la fel ca fumul pipei de tutun cotropește odăile unui plămân. Sau poate e doar o joacă, o încercare imposibiă de a se strecura printre convenția picturii și sculpturii, și… de istoria artei? Cele două tablouri de Hanna Zawa &Worpus ar părea sobre, dacă nu ni s-ar fi adus de curatorii expoziției la cunoștință elementul subversiv din ele, și anume ligatura inventate de marele Stzemiński, care devine desen abstract când cuvintele scrise cu aceste litere se caligrafiază pe orizontală.

P1100719

La fel de jucăușe sunt și Prânzulețul din Muzeu semnate de Łódź Kaliska – unde printr-o combinație de fotografie și colaj se reconstruiește din idee renumita și controversata lucrare semnată de Manet. De fapt, e vorba despre o copiere dublă, căci imaginea e recreată pe fundalul renumitei fotografii de Alain Jacquet, în care e rejucat dejunul lui Manet.

P1100722 Jucăușe sunt și sutele de versiuni ale frumoaselor Venus puse la un loc în două lucrări grafice, grupate după față și verso, de către Mariusz Tarkawian,

P1100732 P1100733precum și patru din seria de portrete copiate de către Mariusz Pawlak dintr-un renumit volum al enciclopediei PWN.

P1100761 P1100730

Joaca ajunge pe muchie de cuțit când Paweł Łubowski aranjează două figurine din plumb, un soldat banal cu pușca la ochi care trage în… spatele unei femei care ține un copil în brațe repetând iconica imagine fotografică. P1100735

Există o mare doză de fatalism și în lucrarea lui Włodimierz J. Zakrzewski, care ani la rând cumpără pe la talciocuri picturi vechi, de multe ori anonime, la care adaugă elemente minimaliste dar destul de stringente, ca mai apoi sa le semneze și să le vândă ca lucrări proprii. Se poate spune că el e cel mai în rând cu autori de genul lui Luc Tuymans sau al replicatorului Jeff Koons care au fost „norocul” să fie găsiți vinovați în procese de plagiat.

P1100721 P1100725 P1100756

Nu mai discut aici dimensiunea plagiatului la care se tot dedau politicienii est-europeni. Nu, nu mă refer la cazurile scandaloase de plagiat și scoaterea din mânecă de diplome universitare ale unor premieri, ci de preluarea lipsită de orice inovație și aplicarea în guvernarea lor a unor practici gen supraviețuirea doar celui mai adaptat, restul lumii poate și să zdohnească. Mai bine tac, alăturat lângă masa rotundă a tăcerii din mijlocul Propagandei. De fapt, masa rotundă e doar o masă rotundă, deși produsă de anumiți meșteri, după un anumit model, nu este semnată de niciun artist și nu este etichetată drept operă de artă. Se afla în mijlocul galeriei doar pentru ceva eveniment intern.

P1100763

Anunțuri

Un gând despre „A fost furată coloana infinitului!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s