8 Martie – Ziua Internațională a Discordiei

women-networking-

Mi-am început ziua de duminică, 8 martie, prin a răsfoi Facebook-ul. Unii prieteni și-au făcut datoria de gentlemani chiar de dimineață și au postat pe pagina lor buchete mari de lalele, trandafiri, cîmpuri cu ghiocei și au avut bunul simț de a tăgui toate fetele din listă și de a le felicita cu mesaje din seria: „Dragi femei, fără voi viața n-are sens” sau „Dragele noastre, vă felicităm cu această ocazie și vă dorim blabla”.

Fetele, nici ele n-au rămas în urmă. Au postat tot felul de texte voioase în care „muierile” erau încurajate să se bucure la maxim de această zi, mesaje cu un iz puternic de solidaritate feminină, nu neapărat feministă. Cele de muncesc pe la diverse ONG-uri, structuri ONU, Consilii Europene, etc. au postat mesaje ceva mai oficiale cu link-uri către prezentări ale unor activiste pentru drepturile femeilor, începînd cu Malala Yousafzai și terminînd cu Emma Watson.

S-au strecurat însă printre tonele de flori virtuale și postări care fac încercarea de a ne deschide ochii asupra sensului existenței unei asemenea Zile Internaționale. Unii visează ca umanitatea să ajungă la o etapă de dezvoltare în care să fie gender-blind, color-blind și unde diferențele dintre oameni să nu le influențeze atitudinea unul față de altul. În acea lume, nu există sărbători ale minorităților și nu există celebrarea unei părți a societății, nu există feminism, nu există misoginism, nu există homofobie, nu există ură față de o anumită etnie și nici mîndria că faci parte dintr-o anumită etnie. Dacă am avea într-adevăr egalitate de gen, apoi nici n-am avea nevoie de o asemenea sărbătoare, aceasta și-ar pierde utilitatea pur și simplu.

Eu una m-am născut în U.R.S.S. și am absolvit școala într-o țară post-sovietică (Republica Moldova), unde ziua de 8 martie se sărbătorea și se sărbătorește cu sfințenie. E o sărbătoare la fel de importantă ca și Crăciunul. Și în Ucraina, Rusia, țările din Caucaz și Asia Mijlocie, foste republici sovietice, importanța acestei zile este grandioasă. În țările Baltice ca și în Balcani, inclusiv România, se observă un alt fenomen. Aici lumea e confuză. Mai e asta o sărbătoare sau ba? Pe cine sărbătorim? Femeile, toate la rînd, indiferent de vîrstă sau totuși doar pe cele care sînt mame? Unii sărbătoresc, alții ba, unii se opun crîncen menționînd a mia oară că este o sărbătoare comunistă. E vorba aici și de faptul că bărbații percep această zi în mod diferit, dar nicidecum ca pe o sărbătoare. Marii majorități a bărbaților această zi îi provoacă alergie, să spunem așa. Fiecăruia din motive diferite.

Ei bine, dacă e să ne uităm la oficializarea datei în sine, 8 martie a fost pentru prima dată sărbătorit în Uniunea Sovietică ca și zi Internațională a Femeilor (pentru detalii istorice vezi aici). Chiar dacă a fost oficializată în URSS, nu putem ignora faptul că deja începînd cu a doua jumătate a secolului XIX feministele din SUA și Marea Britanie au început o luptă acerbă cu autoritățile acestor state capitaliste pentru a obține niște drepturi fundamentale pentru femei, drepturi care acum sunt înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului (inclusiv dreptul la vot).

feministe

Ironic, însăși mișcarea feministă a fost pusă pe roate de marii magnați americani, pentru a emancipa femeile și de a le scoate din case de la cratiță la lucru în uzinele lor, pentru că aveau nevoie de forță ieftină de lucru. Primul pas spre emancipare a fost să îți convingi bărbatul să te lase se ieși din casă și să mergi undeva la lucru ca să cîștigi bani. Pe la jumătatea secolului XIX aceasta era un lucru la fel de ireal ca în zilele noastre în Arabia Saudită femeile să fie lăsate să conducă. În acest proces de debarasare de bucătărie un rol central l-au avut bărbații bogați și cu putere de influență în stat. Probabil mai tîrziu or fi regretat ei că au pierdut controlul asupra feministelor, dar asta nu o vom mai afla. Cred că e mai degrabă o coincidență faptul că feministele sovietice s-au dovedit a fi mai întreprinzătoare și au oficializat această zi anume în data de 8 martie. Ar fi putut fi o altă dată și propunerea de a avea o asemenea Zi Internațională a Femeilor ar fi putut veni din partea feministelor din SUA. Doar că istoric, s-a întîmplat în URSS.

stampila

Atitudinile antagonice legate de 8 martie țin nu de originile istorice ale acestei zile, ci mai degrabă de confuzia creată în legătură cu aceasta. Pur și simplu nu mai știm ce anume sărbătorim în această zi. Titlul oficial – Ziua Internațională a Femeilor – ne duce cu gîndul la sărbătorirea femeii, cu tot ceea ce presupune acest concept (iubită, soție, mamă, frumusețe, tandrețe, grijă, etc.). Însăși denumirea nu presupune nimic altceva, decît sărbătorirea persoanelor care fac parte din grupul de gen – femei. Masele rămîn la această percepere a sărbătorii. Nici femeile, nici bărbații,  nu își pun întrebări legate de originile acestei Zile Internaționale. Oare cineva își pune întrebarea:  “De ce trebuie să sărbătorim Crăciunul?” Nu! La fel e și cu 8 martie. Și ce dacă a apărut pe vremea Uniunii, scopul e unul nobil, nu? Să aplaudăm femeile pentru eforturile lor de mame, soții și de muncitoare.  Spre deosebire de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, titlul sărbătorii de 8 martie nu face trimitere la drepturi, nici la emancipare, nici la feminism, nici la feminism comunist.

IWD-Poster-2013-Artwork

La nivel oficial, structuri internaționale precum ONU, Consiliul Europei transmit, la rîndul lor, mesaje contradictorii. Dacă pentru ONU, 8 martie reprezintă ocazia de a sărbători emanciparea femeilor din întreaga lume și asigurarea accesului acestora la educație, apoi Consiliul Europei sărbătorește pe 8 martie lupta împotriva violenței în familie, inclusiv a violenței împotriva femeilor. Este foarte probabil că tocmai aceste diferențe de viziune la nivel global asupra ceea ce semnifică și ce anume se sărbătorește în data de 8 martie a și creat confuzii la nivelul perceperii oamenilor de rînd.  Cît de comuniste sînt aceste viziuni, rămîne să decidă fiecare pentru sine.

Dincolo de înălțimea și noblețea cauzei sărbătorite în această zi, adevărul e, că femeile ce fac parte din mase (nici pe departe feministe) se țin de 8 martie ca de unica șansă de a fi observate de soți și de a fi curtate măcar o dată pe an (chiar dacă, soții o fac din obligație). Ceea ce s-a presupus a fi sărbătorirea victoriilor politice ale femeilor, s-a transformat într-o mascaradă în care acestea trăiesc iluzia că sînt regine pentru o zi, iar la picioarele lor stau așternuți bărbații. Realitatea e tocmai inversă, femeile cerșesc atenția bărbaților sub masca unei Zile Internaționale a Femeilor. Bărbații, la rîndul lor, pretind a-și face datoria de bărbați.

buchet

Și aici vine buchetul discordiei. Da, buchetul, nu mărul. Tradiția spune (de unde s-a luat, nu știu) că de 8 martie bărbații trebuie să dăruiască femeilor flori. La această tradiție, s-au mai adăugat și alte bunuri materiale, precum: parfumuri franțuzești, telefoane, mobile, bijuterii, case și mașini, (în funcție de capacitățile mintale ale fiecărui consort), tradiție apreciată la maxim de femei și, evident, încurajată. În condițiile economiei de piață, o asemenea sărbătoare e menită să accentueze concurența dintre masculi. Aceștia sînt nevoiți, de dragul de a impresiona colegii de gen, să facă eforturi financiare considerabile pentru a-și păstra obrazul de bărbat adevărat. Oare credem că în asemenea circumstanțe bărbații sînt capabili de a se bucura sincer și necondiționat pentru noi, femeile, de Ziua noastră? Să fim serioase. Da, un buchet poate fi dăruit, mai treacă-meargă, dar și buchetul ăsta, bată-l vina, trebuie cumpărat și cărat acasă ca o mătură în văzul tuturor. Unde mai pui că trebuie onorate și colegele de serviciu, vecinele, amicele. Ziua asta e de-a dreptul menită să îi aducă pe bărbați la faliment. Parcă prea mult efort trebuie făcut, totuși. Noroc cu florile virtuale și cîmpurile cu ghiocei. Așa e și mai ieftin, mai rapid și mai puțin incomod.

Pînă mai ajungem să vedem cu ochii noștri o lume în care nimeni nu percepe diferențele dintre oameni, o Zi Internațională a Bărbaților ar restabili echilibrul. Și, da, ea există – pe 19 noiembrie 70 de țări din lume sărbătoresc Ziua Internațională a Bărbaților care promovează aspectele pozitive ale identității masculine, bazate pe premisa că „bărbații de toate vîrstele răspund mai energic la modele pozitive, decît o fac la stereotipuri de gen negative”. Dar oricum nu e mare bai că doar o parte din țările lumii au adoptat această sărbătoare, Ziua Internațională a Bărbaților e în fiecare zi. Așa cum ilustrează o altă postare pe Facebook a unui gentilom chiar pe 9 martie.

   women's day

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s