De vorba cu o ilustratoare

Deschizând blogul Alionei Bereghici, veți intra într-o lume magică, inedită, unică. Aliona ilustrează cărți deopotrivă pentru cei mici și mari, dar și design publicitar sau grafică de șevalet. Vă las să descoperiți în rândurile care urmează un om frumos care pictează din suflet pentru sufletele noastre.

Soțul meu spune că Aliona Bereghici picteaza așa cum Gabriel Garcia Marquez scrie. Personajele, lumina, gesturile personajelor ei sunt magice, ele par făcute nu din instrumentele de lucru ale Alionei, ci din amintirile noastre, din trăirile noastre, țurțurii din iernile Alionei sunt sărați pentru că sunt modelați de ea din frânturi de lacrimi pe care le-au plâns sau râs ochii mei, ochii tăi. Zăpada Alionei Bereghici este caldă, barul “La Ionela” distilează alcooluri care ne-au trecut fiecăruia dintre noi prin vene. Penelul Alionei vorbește despre tine, cititorule, uită-te bine și-ți vei surprinde copilăria în ochii ariciului fermecat de brăduțul plin cu mere roșii.

al_bereghici

MDV: Ştiu că te-ai născut în Republica Moldova și ai studiat la Chişinău; unde locuieşti acum? M-am delectat răsfoindu-ţi blogul şi am observat că e doar în limba engleză.

Locuiesc de 21 de ani în Chișinău, mă simt bine aici. Am venit la 16 ani şi eram înspăimântată de atâta lume necunoscută. Acum mi-e dor de fiecare dată când îl las măcar pentru 2-3 zile. Nu că ar fi cel mai frumos oraş, dar pentru că aici am crescut cu adevărat. Şi apoi, ce se poate compara cu mirosul de tei din primăvară şi aleile de castani înfloriţi ai Chişinăului? Iar blogul a fost o iniţiativă spontană. Mi-am zis că trebuie să am un jurnal care să păstreze evenimentele și imaginile din viaţa de artist. L-am gândit de la bun început în engleză pentru că vroiam să-l împart cu cât mai multă lume. Nu cred că e o problemă pentru conaţionalii mei. Îmi face plăcere să  împărtăşesc pe blog mai ales noutăţile  de pe masa  mea de ilustrator.

MDV: Cum ai ajuns să fii ilustratoare? Câte cărţi ai ilustrat până acum?

Eu am desenat de când mă ţin minte: mai întâi în cărţile de bucate ale mamei, pe pereţi, în albume de desen. Poate nu ştiam că vreau să fiu ilustrator, dar desenele erau lumea mea de pe la 3 ani. Ilustratoare de-adevăratelea am devenit după 2009, când deja simţeam că mă sufoc în studiourile de design, eu având diplomă în Arte Plastice şi Istoria Artelor. După 8 ani în design publicitar căutam o gură de aer şi a fost să se întâmple. Am început o colaborare cu o editură din Chişinău şi asta mi-a trezit gustul pentru freelance.

Acum, sigur, că mi-ar plăcea să zic, „ah, am trecut de 20 de cărți ilustrate”, dar nu e chiar asa . Pentru că nu sunt numai ilustrator de carte. Fac și grafică de șevalet, și cu mare plăcere. Și, vând mai multă ilustrație de șevalet. La cărți am ajuns la cifra “record” de 10 și e bine așa la moment. Mai am două proiecte personale care sper să găsească editorul dornic de carte pentru copii.

MDV: Desenele tale sunt fantastice: cele pentru copii sunt atât de calde, de sincere și de frumoase că nu poți să nu te pierzi în ele când le privești. Pentru mine au fost exact ca madlena lui Proust – m-au trimis direct înapoi în copilăria mea, petrecută la bunici. Pictezi din amintiri? Barul Ionela este real?

Pictez din amintiri (m-am născut în lunca Prutului, cu dealuri frumoase și păduri de poveste), din emoțiile de moment, din povestirile altcuiva. Dar, nici o ilustrație nu este un copy-paste din realitate, nu mă incită să fac fotografii ilustrate. De exemplu, nu există o Scufiță Roșie Răzbunătoare sau o vulpe care ar mânca cu furculița și cuțitul. Ursul păcălit de Vulpe mi l-am imaginat mai haios și nici până acum nu înțeleg de ce mai tot timpul este ilustrată povestea asta atât de plat. Îmi place enorm de mult să ilustrez poezii (Abecedar pentru cei Mici), pentru că  oferă atât de mult spațiu pentru imaginație.

ionela

„Iarna Ionelei” este o lucrare făcută din simpatie pentru Ionela Hadîrcă, care face de dragul oamenilor niște lucruri absolut gratis, care inspiră. Nu există un bar „Ionela”, desigur! Așa cum probabil demult nu mai există satul moldovenesc în varianta asta. Dar din melancolie pentru satul copilăriei mele am adunat toate amintirile de atunci laolaltă, în mare parte nimic nu este inventat. Ei, și s-a găsit loc și pentru Ionela.

MDV: I-am arătat și fiului meu de 5 ani și jumatate câteva din ilustrații și a ramas fascinat de o felicitare de Crăciun cu un arici pe schiuri lângă un brăduț împodobit cu mere roșii. L-a privit minute în șir și apoi a vrut să il deseneze și el, ceea ce a și făcut în felul lui stângaci, dar încântat peste măsură de rezultat. E mai greu să ilustrezi cărți pentru copii? Te gândești la ce vor simți ei când vor privi imaginile?

ariciul

Ariciul are o istorioară frumoasă. Eu sunt deja convinsă că fiecare lucrare își așteaptă proprietarul. Nu voiam să-l vând vreo 3 ani și apoi în decembrie și-a găsit proprietarul și eu m-am despărțit de Aricelul de Crăciun chiar în preajma Crăciunului. Nu-mi este greu deloc greu să  ilustrez cărți pentru copii. În momentul când încep să  ilustrez o carte pentru cei mici mă teleportez în copilărie. E urâtă o carte făcută din unghiul de vedere al unui matur.  Nu știu dacă e greu, în general, să faci lucrul care îți place cel mai mult.

Ploaia

Ilustrez atât pentru maturi, cât și pentru copii. Tot așa cum foarte des fac ilustrații comerciale pentru diferite game de produse. Să ilustrezi pentru copii e, poate, mai vesel. Când faci grafică de șevalet, e altceva: îți așterni sufletul pe foaie, ilustrezi ceea ce ești în acel moment, e mai delicat, pentru că ești ca pe o scenă în fața tuturor.

MDV: Pentru că vorbim despre cărți destinate copiilor, spune-ne cum ți-a venit ideea să ilustrezi un nou Abecedar?

Eu cochetam demult cu ideea, când o bună prietenă mi-a propus să facem un proiect comun și așa am ajuns să colaborez cu editura “Cartea”. Apoi am găsit și autorul poeziilor- Georgeta Voinovan- și am mers înainte.

MDV: Crezi că pictura e cel mai potrivit mediu de a ilustra cărțile pentru copii?

Nu. În nici un caz. Există în Occident nenumărate cărți executate în colaj foto sau în plastilină. Ba chiar și ilustrația clasică este exploatată la maxim. Arta nu poate să  aibă bariere. Și atunci când editorul găsește ilustratorul potrivit, de sub tipar ies lucruri minunate!

MDV: Trecând în sfera ilustrațiilor de carte pentru adulți, te rog să ne împărtășești despre experiența ilustrării unei cărți a lui Gabriel Garcia Marquez – No one writes to the colonel (n.red. Colonelului nu are cine să-i scrie). Cum exact ai lucrat la ea? Ai avut libertatea de a decide asupra coperții?

Este o coperta făcută pentru mine personal, pentru că îmi place Marquez și pentru suflet. Am ilustrat-o repejor și exact așa cum îmi închipui lumea lui Marquez. Știu că într-o zi o voi face cadou și știu și cui.

G.Marquez_Colonel

MDV: Ce crezi despre ilustrația de carte românească sau cea din R. Moldova?

Despre cea din România cunosc puține lucruri, văd doar rezultate: editori care fac lucruri frumoase și foarte mulți ilustratori buni. În R. Moldova e cu totul altfel. Probabil piața de carte este inferior mai mică și editorii nu riscă din cauza asta, cred. Cărțile copilariei mele, chiar dacă din perioada sovietică, nu mai există într-o formă modernă și asta mă face tristă.  Îmi păstrez speranța în timpuri mai bune, fără cărți urâte și cu copii educați prin frumos, chiar dacă asta costă.

MDV: Cum se poate regăsi un pictor în lumea artei contemporane/conceptuale unde se renunță tot mai mult la formă de dragul ideii?

Eu, personal nu mă complic cu regăsitul, pentru că nu mă prea pierd. Fac ceea ce pot mai bine, ce îmi dă satisfacție și restul e doar muncă și un pic de noroc. Ani de zile în design-ul publicitar m-au învățat să folosesc timpul în mod util. Acum nu știu cum se simt marii. Important e să faci ce-ți place și să perseverezi, nu există alte secrete.

MDV: Ce reprezintă pasărea albastră din ilustrațiile tale? Dar portretul Fetei Moșului, e cumva un autoportret?

Pasărea albastră pe care a văzut-o lumea mai întâi pe profilul de artist pe FB este un fragment din cartea care va apărea la Two Lions (Amazon) în aprilie 2015. Deja după asta a apărut adevărata “Pasăre Albastră” sau “Noiembrie”. Ca orice autor eu am pus o parte din mine acolo, a început o altă perioadă din viață și a ieșit ce a ieșit pe hârtie. Chiar mi-e mai dificil să descriu propriile lucrări. Orice lucrare sunt eu într-o perioada de timp. Lucrarea apoi și-a găsit stăpânul și ceea ce e mai ales frumos, e că proprietarul este foarte fericit cu această lucrare. Un autoportret este, mai degrabă, “remake” la Scufița Roșie. Sau poate Motanul încălțat. Fata Babei și Fata Moșneagului e o carte experiment, pe care am ilustrat-o cu drag  și care sper într-o zi să-și găsească editorul.

RedRidingHood

MDV:Ce îți place mai mult să faci: să pictezi sau să călătorești? Sau poate să gătești?

Toate odată, sau laolaltă. Îmi plac toate deopotrivă. Sunt activități care mă relaxează și care generează idei pe parcurs. Călătoriile totuși sunt cele care lărgesc orizonturile, pentru că vezi alte orașe, alți oameni și totul este atât de diferit de lumea ta. Cred că orice artist trebuie neapărat să călătorească atât de des pe cât își permite.

MDV: Există ceva ce ți-ai dori cel mai mult să ilustrezi?

Aveam mai înainte preferințe, cum ar fi Andersen sau cărți de poezii. Am așteptat să apară editorul sau clientul potrivit, ca până la urmă să înțeleg că e bine să accepți ceea ce-ți aduce ziua. Îmi place mult să ilustrez coperți, dar nici grafica de șevalet nu mă lasă în pace.

MDV: La ce lucrezi acum?

Sunt în mijlocul a doua proiecte culinare, care mă relaxează la moment, pentru că  sunt în pauză de la ilustrația de carte.

IMG_20141210_194603

MDV: Dacă ai fi rugată să  proiectezi coperta unui număr al Mămăligii de Varșovia, cum ai vedea-o?

V-ar plăcea să fie acolo Pasărea Albastră?
Pasarea albastra

Pe Aliona și creațiile ei le găsiți aici:

web: alionabereghici.com

blog: alionabereghici.blogspot.com

Interviu realizat de Mădălina Voicu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s