Certej, adică Roşia Montana reload

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

“Mii de români mi-au scris, cerându-mi sprijinul pentru clarificarea condițiilor legale în cazul proiectului minier de la Certeju de Sus (județul Hunedoara),” a scris pe pagina sa de Facebook Klaus Iohannis, noul preşedinte al Romaniei. „Astăzi, colaboratorii mei au luat legătura cu Primăria Certeju de Sus pentru analizarea documentelor invocate de cetățeni. Vă voi ține la curent în legătură cu acest caz.”

Prin această postare din data de 27 noiembrie, Iohannis răspundea unei petiţii cetăţeneşti semnate până în prezent de cam 9.500 de oameni prin care i se cerea să acţioneze în cazul Certej. De fapt, textul petiţiei îi cerea să acţioneze în calitate de preşedinte al PNL, înainte de a se muta la Cotroceni.

„Petru Cîmpian, primar în Certeju de Sus şi coleg al dvs. de partid, refuză să respecte prevederile legale şi îngrădeşte accesul societăţii civile la documente deosebit de importante în avizarea şi demararea primului proiect cu cianuri din ţara noastră,” scrie textul petiţiei.

„Atitudinea primarului Cîmpian , de lipsa de transparenţă instituţională şi de muşamalizare a abuzurilor, se impune a fi sancţionată politic, fiind la fel de corozivă pentru statul de drept ca şi faptele de corupţie şi conflictele de interese. Vă solicităm aşadar, domnule preşedinte ales, să acţionaţi în acord cu valorile şi principiile asumate în campania electorală pentru respectarea legilor în cazul Certej.”

Iohannis şi-a asumat că va lua măsuri în calitate de preşedinte al ţării, ceea ce este excelent. Rămâne să urmărim ce paşi vor fi luaţi mai departe, însă nu am nici un dubiu că societatea civilă şi parte din presa din România vor sta cu ochii pe acest caz.

Dar de ce este atât de important Certejul?

Pentru că este un proiect foarte similar cu Roşia Montana şi care a fost promovat departe de ochii lumii în vreme ce în stradă românii strigau din rărunchi că nu vor minerit de aur pe bază de cianură în ţară. Pentru toţi cei care au luptat anul trecut şi de ani de zile împotriva proiectului de la Roşia Montana, Certejul este o palmă.

La fel ca Roşia Montana, Certejul de Sus este o localitate din Munţii Apuseni care ţinea pe vremuri de o zonă minieră tradiţională. Certejul mai este cunoscut şi pentru că aici a avut loc unul dintre cele mai groaznice accidente miniere din România: în anul 1971, deşeuri toxice rămase de pe urma mineritului pe bază de cianură s-au deversat, ducând la moartea a 89 de persoane. Accidentul a fost ţinut secret de către autorităţile comuniste, însă oamenii care trăiesc în zonă îl vor ţine mereu minte. Cum vor ţine minte şi riscurile mineritului pe bază de cianură.

Conform noilor planuri, la Certej urmează să se extragă aur şi argint de către compania Deva Gold, majoritar deţinută de gigantul minier canadian Eldorado Gold. Zona minieră va acoperi cam 450 de hectare, dintre care 187 sunt la ora actuală pădure. Parte din zona pe care se va extinde mina este în prezent zonă protejată natural prin sistemul european Natura 2000. În timpul celor 16 ani de exploatare a resurselor se vor folosi 26,000 de tone de cianură care vor rămâne bineînţeles în zonă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre aurul şi argintul care urmează să fie extrase.

Proiectul este nu numai problematic din punct de vedere al impactului asupra mediului și comunităţilor locale (care nu sunt neapărat de acord cu aceste planuri în ciuda promisiunilor că se vor crea locuri de muncă: în 2008, localnicii din satul Voia, din apropiere de Certej şi unde era în plan să fie depozitată cianura, au respins aceste planuri într-un referendum), dar şi din punct de vedere legal. Controversele din jurul Certejului, de fapt, seamănă mult cu cele de la Roşia Montana şi probabil nu întâmplător. Cam aceeaşi oameni care au copt cu ani în urmă proiectul de la Roşia sunt şi în spatele Certejului.

Deva Gold a obţinut drepturile de exploatare a minereurilor într-un mod cel puţin dubios (dar foarte asemănător cu istoria de la Roşia): Deva Gold a fost formată cu 20% participare de la compania de stat Minvest Deva care a adus cu sine drepturile de exploatare aparţinând statului român. De fapt, Deva Gold a fost creaţia lui Frank Timiş, acelaşi om care stă în spatele Gabriel Resources, compania de la Roşia. Nicolae Stanca, actualul preşedinte al Deva Gold, lucra la compania minieră de stat când Minvest a primit drepturile de exploatare, ştiind exact unde se află resursele României care merită.

Dincolo de istoria dubioasă, Certejul, la fel ca și Roşia, este împins înainte, deşi nu toate autorizaţiile necesare au fost obţinute de Deva Gold. Activiştii de la Mining Watch Romania au văzut cu ochii lor cum în octombrie Deva Gold începuse lucrări în zona minieră, deşi nu avea autorizaţiile de construcţie necesare pentru astfel de lucrări. Desigur, primarul de la Certej susţine că aceste autorizaţii există, spune chiar că există trei autorizaţii diferite acordate de primăria sa pentru diferite părţi ale lucrărilor, însă spune că ele pot fi văzute numai de cei care merg personal la primărie căci sunt documente mari, ce nu pot fi scanate. Însă nici jurnaliştii ca Mihai Goţiu care au ajuns la Primăria din Certej nu au reuşit să vadă documentele.

De aici petiţia care a ajuns în atenţia lui Iohannis. Situaţia nu e complicată. Autorizaţiile există sau nu. Primarul trebuie să le arate dacă le are. Probabil că preşedintele României are suficientă autoritate să solicite ca aceste documente să fie făcute publice.

Afaceriştii din spatele Certejului speră că vor reuşi până la urmă să o scoată la capăt cu acest proiect. Mai pe şestache, cât timp lumea încă nu a auzit de acest caz. Probabil că, la fel ca şi la Roşia, s-au făcut deja unele plăţi unor politicieni care să dea o mână de ajutor la începerea mineritului. Însă problema e că societatea românească nu mai e ce-a fost. Există acum ONG-uri care au experienţa Roşia Montana şi care ştiu foarte bine cum să abordeze astfel de cazuri. Şi există în ţară cetăţeni care îşi bat capul să se întrebe ce vrem să facem cu resursele noastre naturale şi să scrie petiţii. În plus, avem un preşedinte proaspăt care are multe de demonstrat. Aşa că s-ar putea că nici Certejul nu va înainta mult mai repede decât Roşia. Şi foarte bine ar fi.

Text: Claudia Ciobanu

Foto: Mining Watch Romania. Cf. fotografiilor, Deva Gold lucra activ în perimetrul minei în ciuda tuturor dubiilor exprimate public legat de validitatea autorizaţiilor.

Ultima ora: Mining Watch Romania anunţă că lucrările continuă la Certej deşi preşedintele nu a anunţat încă nimic legat de valabilitatea autorizaţiilor invocate de primar.

Iata ce spune ONG-ul:

Deva Gold continuă nestingherită lucrările

„Șantierul de la Certej se extinde, Deva Gold continuă lucrările deși nici autoritățile, nici compania nu fac dovada legalității autorizației de construire

Noi fotografii și materiale video surprinse în zona perimetrului minier Certej, între 26-30 noiembrie, arată continuarea lucrărilor de către Deva Gold și extinderea lor pentru amplasarea unor bazine de apă și pentru fixarea stâlpilor pentru transportul de energie electrică.

În tot acest timp, peste 9500 de cetățeni i-au cerut lui Iohannis respectarea legii la Certej și sancționarea politică a colegului său de partid, primarul comunei Certeju de Sus, pentru refuzul acestuia de a pune la dispoziția publicului interesat autorizația în baza cărei se desfășoară lucrări de construire aferente platformei industriale a proiectului minier.

Potrivit hărții proiectului prezentată de Deva Gold, pe locația respectivă ar urma să se construiască uzina de procesare a minereurilor extrase. Peste 25.000 de tone de cianură ar fi utilizate pentru prelucrarea aurului în cei 16 ani estimați pentru operare.

Pe 27 noiembrie Mining Watch România a înaintat o nouă sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru sancționarea Primăriei și oprirea lucrărilor: “Având în vedere că subscrisa nu a putut avea acces la documentaţia care a stat la baza autorizaţiei de construire menţionate nici direct, la sediul instituţiei emitente, nici ca urmare a cererii scrise adresate instituţiei, acesta este singurul aspect de nelegalitate (lipsa avizului de specialitate emis de Consiliul Județean) pe care suntem în masură să îl sesizăm la momentul de faţă. Socitităm însă instituţiei dumneavoastră, în virtutea atribuţiilor legale, desfăşurarea unui control complet de legalitate a autorizaţiei 10/16.09.2014 emisă de Primarul Comunei Certeju de Sus pentru „Organizare de şantier” în Cariera Coranda, satul Bocşa Mare, comuna Certeju de Sus.

Operatorul minier Deva Gold, deținut în proporție de 80% de producătorul low-cost de aur Eldorado Gold, a început lucrările pentru deschiderea primei mine cu cianuri din România. În pofida opoziției publice naționale față de utilizarea cianurii ca metodă de extragere a aurului, compania își propune demararea proiectului mimând respectarea legislației. Mai mult, deși în toamna anului 2013 cele mai mari manifestări de stradă din România revendicau interzicerea cianurii în minerit, autoritățile de mediu avizau proiectul prin eliberarea unui acord de mediu revizuit. Acesta este în prezent contestat în instanță de Mining Watch România.

Solicităm stoparea imediată a oricăror activități de construire până la judecarea solicitării de anulare a acordului de mediu.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s