Comparații, combinații…

Să vedem cum arată România în comparație cu Polonia în termenii câtorva schimbări survenite în societățile celor două țări de-a lungul ultimilor ani. Datele pe care vi le propun mai jos sunt accesibile public (pe Eurostat, World Values Survey sau făcute de institute de cercetare mai mici) și vorbesc oarecum de la sine.

De fapt, vă propun să ne uităm la datele de mai jos ca să mai ștergem puțin praful de pe discuția pe care am început-o aici, dar putem, la o adică, să ne confruntăm propriile ipoteze. Vă sugerez nu atât o interpretare, cât o simplă trecere a lor în revistă. O încercare de comparație faptică, comparând indici statistici, mi se pare mai interesantă și mai realistă decât clasicele comparații pe picior de egalitate între România și Germania, România și Italia, etc, care ignoră poziția României în spațiul European. Avem și câteva încercări dacă nu inepte cel puțin stângace (cele mai recente le avem aici, și aici), în care România este comparată cu Polonia, vădit în avantajul Poloniei și cu indici cvasi-irelevanți, dacă nu eronați complet. Este adevărat că avem în presa românească imitații din presa internațională ce contrapun perfomerii și looserii europeni, țările nordice și cele supranumite PIGS (sau PIIGS, PIIGGS, ori chiar GIPSI), dar pe langă darwinismul geopolitic marca America de Nord&UE, în presa noastră se trec cu vederea prea multe lucruri și ajungem să publicăm doar bucățile care ne convin, la momentul la care ne convin. Să nu uităm că aceste practici de încropire de rezultate ad-hoc senzaționale și convenabile sunt adesea făcute din date care reprezintă ani diferiți ori paliere total diferite pentru comparație. Avem niște indici jalnici în România, dar nu acolo unde v-ați gândi.

Rezultatele alegerilor din România și Polonia au adus la putere dreapta prin partidele PiS (Justiție și Lege) și PNL însoțite și sprijinite de grupuri mai mici, dar și mai vocale de extremă dreaptă. Nu întâmplător uitându-mă la tabelul de mai jos, care indică atitudinea polonezilor față de vecinii lor, nu pot să nu văd că în Polonia alianța între PiS și ultra-conservatori a coincis cu creșterea antipatiei față de străini de prin anii 2005, după ce înainte cu câtiva ani prejudecățile scăzuseră semnificativ. Românii fac parte din grupul de etnii care au fost direct vizate de politicile pro-catolice, anti-gay și anti-imigranți. Romii apar în aceste liste la vecini (!?! deși nu au stat), iar numele folosit pentru a-i desemna, variază de la an la an, când e „cyganie”, când „romowie”, când „roma,” părând să varieze de la cercetător la cercetător sau, probabil, și în funcție de trendul științific în vigoare într-un anumit an.  Ca un fapt divers, în topul preferințelor polonezilor sunt cehii, urmați de etnicii din țările Europei de vest. Pe parcursul anilor se mai poate observa și un lucru aproape pozitiv, indiferența este în creștere continuă, deși simpatia față de unii străini scade și crește aparent fără logică. Eșecul partidului PiS la alegerile din ultimii ani pare că implică sau este chiar rezultatul creșterii deschiderii către și toleranței pentru vecini, dar rămâne să vedem ce urmează dacă o alianță a dreaptei reușeste să preia puterea.

Featured image

Featured image

Pentru România avem doar date din februarie 2013 și iulie 2014 de la INSCOP, care reflectă cam același lucru. Vecinii sunt mai degrabă priviți negativ, mai ales raportat la țările vestice. Cele mai multe sentimente negative le atrag Ungaria, Rusia, Ucraina cu o recentă (și din cauza crizei din Ucraina ușor de înțeles)  mutare de poziție a Rusiei care înlocuiește Ungaria pe ultimul loc în rândul celor mai puțin simpatizați vecini. De menționat că și Rusia, dar mai ales Ucraina, atrag mai multe sentimente pozitive în 2014 decât în 2013, anul de dinaintea începerii conflictului. Printre națiunile mai puțin admirate în 2013 se află și polonezii și se pare ca raportat la 2010-2013 cam același procentaj de polonezi și români (34-35 %) nu se simpatizează reciproc. Polonia dispare din listă în 2014. Deși în România a funcționat aproape neîntrerupt modelul consociațional de colaborare între partidul minorității maghiare și majoritari, în care dreapta sau stânga a cooptat la putere Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR), putem explica în schimb o parte din antipatia față de vecini ca răspuns la participarea UDMR la mai multe (sau prea multe după unii) guvernări succesive.

O altă discuție importantă care face carieră prin presa de la noi este cea legată de creșterea economică. Pe lângă faptul că ignorăm complet dezvoltarea socială care este mai relevantă în acest caz (vezi aici), tindem să diminuăm tocmai creșterea economică reală a României în raport cu Polonia și UE. Se pare că dacă nu putem da vina pe altceva pentru diferențele dintre noi, se pot în schimb măslui puțin cifrele. De fapt dacă luăm ultimii 11 ani vedem că am crescut cu 24% față de media UE, pe când Polonia a crescut cu 20%.

Featured image

Pentru două țări care sunt tot timpul măsurate la indicele de performanță economică, ar trebui să fie bătătoare la ochi această diferența enormă între evoluția PIB-ului lor din ultimii zece ani, pe de o parte, și salariile medii pe care le primesc muncitorii acestora, pe de altă parte. În timp ce averea economică din România reprezintă cam 80% din cea a Poloniei raportat la PIB/capita PPC (paritatea puterii de cumpărare), România are doar 50% din nivelurile salariilor minime și medii din Polonia. Dacă știți voi ceva algoritmi să-mi spuneți și mie, dar ca nespecialist, pot totuși socoti că românii care muncesc la șaibă iau pentru 8 șaibe produse un salar de 9 lei, pe când polonezii iau pentru 10 șaibe produse 17 lei, dar invariabil ni se intonează că economia Poloniei este mai competitivă. Salariul minim brut în România este 900 lei, iar în Polonia este 1670 zloți, cam 1789 lei; dacă am socoti câștigul salarial minim raportat la cât reprezintă el ca procent din PIB-ul țării, românii ar trebuii să câștige comparativ minim 1413 lei brut la PIB-ul actual. Pot să mai fac o comparație, polonezii au cam 80 % din PIB/cap de locuitor PPC al Cehiei, dar diferențele de salarii dintre aceste două state sunt nesemnificative. Mai adaugăm și faptul că în Polonia, comparativ cu România, nu prea sunt oameni care au în spate 10-20 ore suplimentare nedeclarate și adesea neplătite așa cum se pare că e cazul în România (orele declarate apar în Fig.4). La fel și salariul mediu: este 678 Euro în Polonia și doar 398 Euro în Romania, care e întrecută și de Bosnia-Herțegovina, o țară cu un PIB/capita PPC de aproape două ori mai mic decât România și cu un șomaj mai mare ca al Greciei.

Featured image

Mai rămân și alți indici, unii imposibil de verificat fără studii atente, alții chiar în fața noastră, dar parvenindu-ne din presa business și având niște interpretări dubioase. De exemplu, într-un raport despre taxare, Banca Mondială apreciază că Polonia se află 81 de poziții mai jos decât România, Polonia având un număr impresionant de ore în plus necesare preparării și plăților taxelor comparativ cu România. Și totuși majoritatea vocilor ne spun altceva, cei de la Big 4 preferă și ei adevărul ce servește cititorilor interesați de afaceri.

Featured image

În fine, vă mai aduc la cunoștință, relația dintre societate, biserică și importanța religiei în societate. Din câte vedem societatea poloneză este mai polarizată, dea lungul anilor crescând și numărul celor pentru care religia este importantă, cât și numărul celor care consideră religia din ce în ce mai puțin importantă. În societatea românească se pare că numărul celor care socotesc religia ca fiind importantă este în stagnare sau chiar în ușoară creștere.

Featured image

Referitor la implicarea în viața religioasă pe teren și nu doar la nivel declarativ, polonezii sunt mult mai harnici. Mersul la biserică e încă destul de important, dar în ușoară scădere, pe când în România este în ușoară creștere. Nu e nici aici rost de speculații, dar pot să vă spun că unii specialiști apreciază că prezența la liturghie este obligatorie la catolici și de aici am avea diferența aceasta foarte mare.

Featured image

Nu există explicații facile, dar aș pune tabloul religiei față în față cu cel al importanței muncii în societate și al numărului orelor lucrate de muncitorii polonezi și români, să testăm puțin clișeele referitoare la etica muncii și tradiția religioasă. Oare cum le sună asta celora care aplică rețeta la plic conform căreia țările protestante, dar la nevoie și cele catolice, sunt invariabil mai adaptate valorilor capitaliste? Deși mai nou teoria eticii protestante a lui Max Weber trece prin numeroase revizuiri, nouă ni se livrează de obicei cea mai brută formă a ei din care reiese de multe ori că munca nu are valoare pentru români și pentru ortodocși, sau printr-o extensie de logică chiar pentru Europa de sud în genere. Dacă tot am vorbit de contradicții, de muncă și de PIGS, e la fel de contrariant că Polonia catolică adună laude pe când Italia, sau Portugalia catolică sunt mai nou aruncate în sudul simbolic al nemuncii, îndatorării, neseriozității, etc. Revenind la noi, să urmărim scala din tabelul de mai jos, poate îl convingem și pe Moise Guran să nu mai caute aiurea după oameni muncitori, când de fapt oamenii care se ridică singuri (self-made man), prin muncă și nimic mai mult, sunt mai degrabă estici decât din vest, mai degrabă dâmbovițeni decât vistuleni, etc. Vă puteți convinge comparând singuri cu alte țări, dar e clar că întrecem Polonia. Dacă tot ne comparăm să o facem totuși cu cifrele în spate și să nu mai facem jocul celor puternici sau advertoriale patetice. Comparați-ne măcar cu Bosnia Herțegovina și Kosovo, ca avem de ajuns țările astea la salarii, deși ele mai au 10-20 de ani până să ne ajungă la PIB/capita PPC. O să vedem prin 2015-2016, când Romania o să depășească Croația la PIB/capita PPC că începem să ne gândim la chestiile de mai sus și n-o să mai avem absolut nici o explicație pentru incapacitatea de a taxa acolo unde trebuie, pentru redevențe subvenționate și mizeria absolută a salariilor din România.

Featured image

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s