Nu sunt polonez(ă), dar votez la locale

votat nesemnat

In primele mele săptămâni în Varşovia, una dintre chestiile care mă enervau cel mai tare era că nu aveam cum să merg pe jos de la staţia mea, Bora Komorowskiego, în Goclaw, până în Saska-Kepa. Ar fi fost pentru mine plimbarea perfectă: cam o jumătate de oră de mers pe jos, cu destinaţie una din cafenelele din Saska. Era o schimbare de aer, de la Goclawul proletar la Saska aristocrată.

Text: Claudia Ciobanu

Desen: Sinii

Dar n-aveam cum să merg pe jos direct (şi nici acum nu am cum) fiindcă între staţiile Abrahama şi Afrykanska se întrerupe trotuarul şi trebuie fie să o iei pe o alee neclară prin nişte iarbă şi bălării (se poate, dar nu e evident cum) sau să te urci în autobuz. Nici acum nu-mi dau seama cum e posibil să nu fie trotuar pe acolo deşi e o zonă destul de centrală a cartierului Goclaw.

Dar acum nu mai contează de ce nu e acolo trotuar, pentru că se pare că ceva pentru pietoni va fi amenajat. Şi să spunem că am avut şi eu un cuvânt de spus în această decizie.

Vara asta, pentru prima dată în Varşovia – şi nu numai – s-a pus în aplicare conceptul de „budget participativ”. Asta inseamnă că fiecare dintre locuitorii oraşului a putut propune un proiect (de exemplu, cluburi pentru copii, adăposturi pentru animale, piste de bicicletă, spaţii verzi, chiar parcări au propus unii) în primele luni ale anului, iar în vara acestea au fost supuse la votul locuitorilor din zona unde se vrea realizat proiectul. Cam în jur de 1 la sută din bugetul cartierelor a fost pus la dispoziţie pentru realizarea acestor proiecte. Suma nu e mare, dar totuşi e un început. In Goclaw, nişte oameni deştepti au propus ca zona care mă enerva pe mine să fie facută mai accesibilă pentru pietoni. I-am votat, bineînţeles, mai ales că votul s-a facut uşor, prin internet, şi prea multe date nu au fost necesare, decât rezidenţa în cartierul pentru care votezi. Proiectul a câştigat aşa că abia aştept să-l vad implementat. Bugetul participativ se va mai organiza şi la anul în Varşovia şi alte orase din Polonia aşa că interesaţi-vă. „Budzet partycypacyjny”.

In afară de jucăria de buget participativ, cei dintre noi care avem cetatenie română mai avem drept de vot la încă două alegeri importante. La cele pentru parlamentul european şi la cele locale, pentru primărie. Eu la cele euro-parlamentare am ales greşit şi am votat pentru candidaţii din România. Eram în Ungaria şi am zis, din melancolie, să votez pentru români. Dar cred că a fost o alegere proastă pentru mine pentru că în România nu am avut pentru cine vota iar aici aş fi votat micul partid ecologist (Zieloni). Da, e momentul pentru disclaimer, sunt ecologistă.

Mai avem alegerile locale, care au loc în noiembrie. Mai precis, pe 16 noiembrie, într-o duminică. Ca să votam la ele, trebuie să ne înregistrăm pe listele electorale, nimic mai mult. Asta se face la Urzad Dzielnicy de care aparţinem, pe baza documentului prin care ne-am înregistrat adresa şi a paşaportului. Eu am fost săptămâna asta să depun actele, iar în cateva zile mi s-a spus ca voi primi răspunsul prin poştă dacă sunt trecută pe liste sau nu. Pare destul de simplu.

Cât despre candidaţii de anul acesta din Varşovia, în mare este unul singur: actuala primăriţă, Hanna Gronkiewicz-Waltz, de la partidul de guvernare al lui Tusk (pardon, al Ewei Kopacz) Platforma Civică. Se pare că nici unul dintre candidaţi nu are şanse să o învingă. Insă, ca şi  la euro-parlamentare, pentru mine există o contra-candidată care merita susţinută. O socioloagă de 30 de ani pe care o cheama Joanna Erbel, e un fel de Nicuşor Dan https://wordpress.com/post/78123321/2în Bucuresti. Reprezintă mişcările sociale urbane, vrea un oraş mai verde, bilete mai ieftine la transportul public, mai multă transparenţa în administraţie (există un candidat similar şi în Cracovia şi poate şi în alte oraşe, dar de Cracovia sunt sigură). Nu insist, că nu vreau să-i fac campanie electorală pe aceasta cale. Vroiam doar să spun că în Varşovia am cu cine vota şi am să votez. Si asta mi se întamplă mai rar în România.

Când suntem străini, e greu să avem senzaţia că avem un impact în societatea nouă în care trăim. Ne chinuim să vorbim corect limba, să construim de la zero reţele de contacte utile. Ne e greu chiar şi să urmărim ce se întâmplă în ţara adoptivă.

Dar ce a fost o descoperire faină pentru mine în Polonia a fost aceasta: că mai des decât acasă aş avea un candidat cu care aş putea vota, chiar dacă ştiu că nu va câştiga alegerile (Zielonilor le mai trebuie încă ani buni până să intre măcar în parlament, darămite să câştige puterea). Sunt şi multe umbre pe scena politică de aici, poate chiar mai negre decât în România, dar despre asta poate cu alta ocazie.

Anunțuri

Un gând despre „Nu sunt polonez(ă), dar votez la locale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s